Nu numai prin rolul jucat ca secretar de stat al SUA sau consilier pe probleme de securitate naţională al Casei Albe, Henry Kissinger, alături de Zbigniew Brzezinski este un nume foarte important şi datorită rolului său în elaborarea strategiilor care şi-a pus amprenta asupra ultimilor 70 de ani în Statele Unite. Renumita carte a lui Kissinger "Ordinea mondială" este o carte care abordează înfrângerile suferite de Statele Unite în Irak şi Afganistan şi caută soluţii pentru această evoluţie nefavorabilă, scriu turcii de la Cumhuriyet, citează Rador.
Kissinger spune în carte: "Prin războaiele din Afganistan şi Irak, la 30 de ani de la disputele dureroase privind lecţiile Vietnamului, au apărut iar dileme la fel de puternice. Iar rădăcinile ambelor confruntări se bazează pe deteriorarea ordinii internaţionale. Din punctul de vedere al Statelor Unite, ambele s-au încheiat prin retragere". Kissinger fixează această retragere a SUA nu acum, ci cu 7 ani în urmă, în 2014! Adică, nu este vorba despre retrageerea în urma unei înţelegeri a lui Biden cu talibanii, aşa cum se presupunea, pentru "a pregăti un nou joc". Aşa cum stabilea şi Kissinger, SUA se retrăgeau încă din 2014...
Şi pentru că s-a întâmplat aşa, decizia ca Statele Unite să retragă militari a fost luată în timpul administraţiei Obama, în 2015, iar în timpul administraţiei Trump a fost aplicată cu intermitenţe. Iar în timpul administraţiei Biden au fost retraşi şi ultimii 2.500 de soldaţi care mai rămăseseră acolo.
SUA vor avea soarta Romei
Şi Zbigniew Brzezinski, în cartea sa "Viziune strategică: America şi Criza Puterii Globale" analizează pierderea puterii şi procesul de retragere. Astfel că, unul dintre capitole se intitulează "Stingerea visului american" şi Brzezinski sintetizează astfel tabloul: "O datorie publică foarte mare şi în continuă creştere, inechităţile sociale tot mai mari, o cultură a abundenţei care proslăveşte materialismul, un sistem financiar bazat pe speculaţii lacome şi un sistem politic polarizat".
Aceste determinări nu sunt făcute numai de Kissinger şi Brzezinski, ci şi de preşedintele CFR, Richard N. Haass. În articolul pe care Haass l-a publicat în renumita revistă "Foreign Affairs" a CFR, în anul 2010 împreună cu R.C. Altman, sub titlul "Imoralitatea americană şi puterea americană" se spune: "La finele lui 2020, perspectivele financiare sunt de-a dreptul catastrofale. SUA se apropie cu repeziciune de un punct de cotitură istorică. Ori vor acţiona pentru a îndrepta situaţia financiară, ori nu vor reuşi să facă asta şi vor suporta consecinţele naţionale şi internaţionale ale acestei situaţii."
Iar Brzezinski spune că toate acestea arată că există pericolul ca SUA să "împărtăşească soarta" Romei sau a Marii Britanii din secolul 20.
Finalul hegemoniei americane
În sinteză, în cartea mea "Sfărşitul hegemoniei americane", publicat în 2019, am subliniat că visul american s-a terminat, hegemonia americană slăbeşte. Această temă este dezbătută de 20 de ani de înalţi specialişti de politică externă şi strategi din SUA, care sunt reprezentanţii diferitelor clase sociale. Şi chiar se consideră că regresul SUA îşi are originea în dinamica internă.
Există două opinii principale: Una spune "să ne retragem şi să ne consolidăm cu producţia internă", iar a doua opinie spune "Încă noi suntem cei mai puternici din punct de vedere militar, din acest motiv să incendiem, pentru că noi vom fi cei care vom avea cele mai mici prejudicii"...
Trump era sinteza acestor două opinii. De fapt şi Biden este o versiune diferită a acestei sinteze. Şi retragere, dar şi trimiterea de trupe în locuri importante (China), şi atacuri, şi abandonarea a ceea ce a cucerit, dar şi orientarea către atentate şi sabotaj prin "războaie speciale"...
În concluzie, SUA au fost învinse în Afganistan; nu s-au retras pentru "a pregăti un nou joc". Dar Statele Unite sunt încă o mare putere şi nu aruncă cu uşurinţă prosopul; vor apela pe măsura posibilităţilor la acţiuni provocatoare în Asia Centrală. (Cumhuriyet)
