Freddie Mercury (Farrokh Bulsara), compozitor, solist şi mentor al trupei Queen, s-a născut la 5 septembrie 1946, la Stone Town, în Zanzibar. Numele său este derivat din Bulsar, un oraş din sudul statului Gujarat, India Britanică.

HotNews.roFoto: Hotnews

Părinţii artistului, Bomi şi Jer Bulsara, erau persani, iar Mercury şi-a petrecut copilăria în India. La şapte ani a început sa studieze pianul, iar la opt, părinţii l-au înscris la un internat în stil englezesc din Panchgani, unde a căpătat porecla ''Freddie'', scrie Agerpres.

Părinţii artistului s-au mutat din Zanbizar în Anglia, în 1964. După ce a absolvit facultatea, tânărul Freddie a vândut haine second-hand şi a lucrat pe aeroportul din Heathrow.

În aprilie 1970, împreună cu chitaristul Brian May şi toboşarul Roger Taylor pune bazele unui grup nou - Queen. Cam în aceeaşi perioadă, solistul decide să-şi schimbe numele din Bulsara în Mercury, potrivit site-ului bestmusic.ro.

În 1971, după numeroase încercări cu diverşi basişti, John Deacon a fost ales pentru completarea trupei. Queen era în formă completă şi se putea lansa în munca de compoziţie care le va aduce succesul.

În 1972, Mercury îşi demonstrează talentul de grafician pentru a crea logotypul grupului, cunoscut sub numele de ''Queen crest''; în mijloc se găseşte un Q enorm, încadrat de simbolurile zodiacale ale celor patru membri ai formaţiei, potrivit site-ului www.cinemarx.ro.

Primul album al grupului a fost bine primit de critica muzicală şi a avut un succes comercial rapid.

În acelaşi timp, Mercury se ambiţionează să creeze stiluri cu adevărat inovatoare. În 1975, el reuşeşte acest lucru prin albumul ''A Night at the Opera'', care îi oferă trupei Queen o reală notorietate internaţională.

Piesa ''Bohemian Rhapsody'' devine emblematică pentru creativitatea grupului şi mai ales a solistului său, care a compus-o aproape integral folosind mijloace inedite pentru acele timpuri.

Din primii ani, grupul s-a dovedit a fi un avangardist al videoclipului, făcând din acesta un adevărat mijloc de exprimare artistică. Clipul filmat pentru această rapsodie nu face excepţie, utilizând efecte video ingenioase pentru bugetul restrâns ce i-a fost alocat.

Mercury era animat de dorinţa de a compune un album personal. L-a întâlnit pe Giorgio Moroder, compozitor şi orchestrator, care i-a sugerat o versiune modernizată a celebrului film al lui Fritz Lang, ''Metropolis''.

Rezultatul a fost primul single a lui Mercury, ''Love Kills'', din 1984. În 1985, Freddie colaborează la compunerea comediei muzicale ''Time avec Dave Clark''. În acelaşi an scoate al doilea album solo, ''Mr. Bad Guy''.

Anul 1986 este un an cheie pentru grup - înregistrează şi lansează albumul ''A Kind of Magic'', compus pentru a ilustra filmul ''Highlander''; trupa începe un turneu european, care va fi însă şi ultimul, pentru că boala lui Mercury nu-i va mai da posibilitatea acestuia să reînnoiască acest fel de experienţă, prea obositoare.

Acest ''Magic Tour'' are şi el un album de succes - ''Live Magic'' - lansat la puţin timp după aceea. Membrii grupului doreau un concert care să aibă dimensiuni nemaiîntâlnite la niciun concert al vreunui grup. A urmat celebrul ''Live at Wembley''.

Înregistrările video de la acele concerte au arătat stilul şi exuberanţa lui Freddie Mercury, care a terminat cele două apariţii drapat într-o mantie tivită cu hermină şi pe cap cu o replică perfectă a coroanei regale britanice, cântând la final ''God Save the Queen''.

Albumul ''The Great Pretender'' a apărut în 1987, format din reprize muzicale rearanjate de Mercury. În acelaşi an, doctorii i-au dat verdictul: era infectat cu HIV.

1988 a fost anul când a lansat ultimul său album, pe care apare materialul ''Barcelona''. Acest album este concretizarea visului său de a se apropia de lumea operei, dar mai ales este îndeplinită dorinţa de a lucra cu o celebră soprană - Montserrat Caballé. Albumul a fost primit cu elogii de critică, iar cântecul a devenit imnul oraşului natal al sopranei Montserrat Caballé (Barcelona) şi tema oficială a Jocurilor Olimpice din 1992, precizează site-ul cinemarx.ro.

În perioada 1990-1991 au avut loc ultimele înregistrări cu Queen, iar ultima sa compoziţie, ''A Winter's Tale'', evocă regiunea Montreux, unde a petrecut mult timp. Clipurile realizate pentru albumul ''Innuendo'', în special ''I'm Going Slightly Mad'', îl arată pe Freddie Mercury foarte obosit.

La 20 februarie 1990, Freddie Mercury a avut ultima apariţie publică la premiile British Awards, când trupa Queen a fost premiată. Cu toate că era din ce în ce mai slăbit din cauza bolii, el insista să înregistreze melodii şi clipuri (''Headlong'', ''I'm Going Slightly Mad'' şi ''These Are the Days of Our Lives'' - ultimul său videoclip).

Ştiind de moartea sa iminentă, a înregistrat şi ''The Show Must Go On''. La 23 noiembrie 1991, Mercury anunţa public faptul că are SIDA. Pneumonia de care suferea de mai multe săptămâni a fost aceea care i-a grăbit sfârşitul.

Freddie a murit la doar 45 de ani, în ziua de 24 noiembrie 1991. Funeraliile lui au fost discrete, în concordanţă cu religia familiei sale.

În 20 aprilie 1992, fanii formaţiei au fost prezenţi la un concert tribut Freddie Mercury, ţinut pe acelaşi stadion Wembley. Annie Lennox, Guns'n'Roses, Def Leppard, Elton John, George Michael, David Bowie, Metallica şi Liza Minnelli (împreună cu ceilalţi membri Queen) au cântat cele mai bune piese ale trupei.

Statuia lui Freddie Mercury, de pe malul lacului Léman din Montreux, îl reprezintă exact cum a fost îmbrăcat la deschiderea concertului de pe Wembley din 1986. După moartea lui Freddie Mercury, grupul nu a încetat oficial să existe, iar fiecare membru a început o carieră solo.

Membrii rămaşi au fondat Mercury Phoenix Trust având ca scop strângerea de fonduri pentru cercetarea bolii SIDA. Pe parcursul carierei sale, Freddie Mercury a susţinut mai mult de 700 de concerte prin lume cu Queen.

Grupul a fost primul care a umplut stadioane în America de Sud, doborând recordul mondial de asistenţă la Morumbi Stadium din Sao Paulo. În 1986, turneul european Queen a culminat cu concertul de la Budapesta, ce a avut loc în faţa a 80.000 de persoane.