Țările UE au detaliat vineri condițiile lor pentru o viitoare relație cu talibanii și au decis să se coordoneze pentru a asigura o prezență civilă la Kabul pentru a ajuta la evacuări, sub rezerva că acest lucru va fi permis de condițiile de securitate, relatează AFP.
”Trebuie să vorbim cu noul guvern afgan, care nu înseamnă recunoaștere, ci un dialog operațional”, a declarat șeful diplomației europene Josep Borrell în timpul unei conferințe de presă cu ocazia unei reuniuni a miniștrilor Afacerilor Externe din UE în Slovacia.
”Acest dialog operațional se va intensifica în funcție de comportamentul acestui guvern”, a adăugat el.
El a expus o serie de condiții, în timp ce noul guvern de la Kabul urmează să fie dezvăluit nu mai târziu de sâmbătă.
Europenii au pus drept condiții în special ca Afganistan să nu servească drept bază pentru terorism, ca autoritățile să respecte drepturile femeilor și libertatea presei, să stabilească un guvern ”incluziv și reprezentativ” și un acces neîngrădit pentru ajutoarele umanitare pe care UE vrea să le mărească.
Revenind la putere la 20 de ani după ce au fost expulzați de o coaliție condusă de Statele Unite, talibanii și-au crescut, de la capturarea Kabulului din 15 august, declarațiile de deschidere menite să liniștească populația și comunitatea internațională.
”Condiții nenegociabile”
Josep Borrell a adăugat că talibanii trebuie să-și onoreze angajamentul de a permite cetățenilor străini și afganilor aflați în pericol să părăsească țara, după încheierea operațiunilor de evacuare conduse de Statele Unite la sfârșitul lunii august.
"Pentru noi, aceste condiții nu sunt negociabile", a comentat ministrul german de externe Heiko Maas.
"Desigur, nimeni nu își face iluzii că toate vor fi îndeplinite 100% în zilele viitoare", a adăugat el, referindu-se la o "sarcină pe termen lung".
Pentru a permite plecarea celor care nu au putut fi evacuați, țările UE au convenit să stabilească o „prezență” la Kabul.
”Am decis să lucrăm în manieră coordonată, să ne coordonăm contactele cu talibanii, inclusiv printr-o prezență la Kabul (...) dacă condițiile de securitate o permit”, a declarat Borrell.
Pentru a „evacua oamenii pe care vrem să-i acceptăm (în UE, nota editorului), avem nevoie de un angajament puternic, un contact puternic” cu puterea existentă, a insistat el.
Diplomații europeni au părăsit Afganistanul pentru a se alătura statelor vecine sau pentru a se întoarce în țările lor de origine. Dar UE se teme că absența diplomatică europeană va lăsa câmpul deschis unor puteri precum Rusia, China, Iran, Pakistan și Qatar, care și-au lăsat ambasadele deschise.
Heiko Maas a spus, totuși, că țările UE vor avea nevoie de „garanții de securitate” înainte de revenirea prezenței diplomatice. "Dacă vrem să ajutăm afganii, avem nevoie de oameni care să poată oferi acel ajutor celor care au nevoie de el", a spus el.
Organizația Națiunilor Unite a declarat că a reluat zborurile umanitare în nordul și sudul țării.
Șeful diplomației UE a evocat și necesitatea continuării, "printr-o platformă politică regională de cooperare", colaborării cu țările vecine cu Afganistan.
Marți, în cadrul unei reuniuni a miniștrilor lor de interne, cei douăzeci și șapte s-au angajat să sprijine țările din regiune în primirea refugiaților care fug de talibani.
UE dorește să evite un aflux migrator pe solul său ca în 2015, ceea ce nu s-a întâmplat până acum. Pakistanul și Iranul găzduiesc cel mai mare contingent de refugiați afgani.
