O profundă ruptură între generații și o schismă geografică agravată induse de pandemie ar putea transforma viața politică europeană, arată un nou studiu realizat de European Council on Foreign Relations (ECFR), potrivit publicației EUobserver, citate de Rador.
Pandemia a schimbat de asemenea atitudinea multor europeni față de politică și de rolul statului, afirmă raportul bazat pe sondaje realizate în 12 state UE și publicat miercuri.
Dacă 54% din europeni consideră că nu au fost afectați „deloc” de pandemie, există discrepanțe majore între experiențele trăite de cetățenii UE în timpul pandemiei.
Cei mai mulți europeni din nord și vest nu se consideră afectați direct de pandemie, însă în estul și sudul Europei majoritatea afirmă că a fost afectată direct de boală și de dificultățile economice provocate de ea.
72% din danezi spun că n-au fost afectați deloc de pandemie. În Germania 65% din respondenți au declarat că n-au fost afectați, iar procentul trece de 60% și în Franța și Olanda.
În Ungaria doar 35% spun că n-au fost afectați deloc, în vreme ce 48% afirmă că au fost afectați de boală, iar 17% de consecințele ei economice.
În Spania doar 36% n-au avut de suferit deloc, dar 42% au fost afectați de pandemie și 22% au fost afectați economic. În Italia, Bulgaria și Polonia procentele sunt similare.
Victime: tinerii
Dacă discrepanțele geografice create de pandemie nu au făcut decât să urmeze faliile deja existente între nord și sud, provocată de criza euro, respectiv vest și est, din cauza crizei migrației, acum apare un nou clivaj între tineri și bătrâni.
Tinerii europeni consideră că au fost principalele victime ale pandemiei.
Aproape două treimi din respondenții de peste 60 de ani nu consideră că au fost afectați personal de pandemie, dar numai 43% din respondenții sub 30 de ani consideră la fel, conform raportului.
Acesta a constatat de asemenea că în rândul tinerilor există un val de cinism în ce privește intențiile guvernelor.
Tinerii sunt mai puțini înclinați să creadă că motivul principal pentru care guvernele au introdus restricții anti-pandemie este limitarea răspândirii virusului.
43% din respondenții sub 30 de ani sunt sceptici în privința motivelor guvernelor: 22% cred că guvernul lor nu vrea în principiu decât să creeze aparența unui control, iar 20% spun că guvernele se folosesc de pandemie ca pretext pentru a-și consolida controlul asupra populației.
Pandemia a contribuit la erodarea încrederii în democrație în rândul tinerilor, arată raportul.
Mai puțin liberi
Europenii au fost întrebați cum le-a afectat pandemia senzația de libertate comparativ cu acum doi ani, înainte de apariția ei.
22% din respondenți spun că se simt acum liberi în viața de zi cu zi, pe când 64% se simțeau liberi în urmă cu doi ani.
27% afirmă că nu se simt liberi în prezent, comparativ cu 7% care nu simțeau liberi acum doi ani.
Cel mai mare procent de oameni care se simt liberi acum poate fi regăsit în Ungaria (41%), urmată de Spania (38%). Cel mai mare procent de oameni care nu se simt liberi în prezent este în Germania (49%), urmată de Austria (42%).
Pandemia a avut cel mai puternic impact asupra percepțiilor privind libertatea în Austria (o diferență de 63%), Olanda (60%) și Germania (57%).
Acest fapt ar putea avea un efect deosebit de interesant în Germania, unde luna aceasta vor avea loc alegeri generale.
Raportul afirmă că în Germania „consensul superficial ascunde un nivel extrem de înalt al nemulțumirii”.
Până și simpatizanții partidelor de la guvernare nu se simt liberi - 42% (CDU/CSU) și 43% (social-democrați) -, în vreme ce 71% din simpatizanții partidului de extrema dreaptă Alternativă pentru Germania nu se simt liberi.
