Confruntat cu înaintarea rapidă a talibanilor, Joe Biden nu are dubii: președintele Statelor Unite este hotărât să finalizeze retragerea din Afganistan, dar pare și lipsit de opțiuni pentru a influența soarta țării, scrie AFP.
"Decizia de retragere a fost luată cu deplina conștientizare că se putea întâmpla la ceea ce asistăm azi", a declarat pentru AFP Laurel Miller, trimisul SUA pentru Afganistan până în 2017.
Dacă Michael Kugelman, cercetător la think-tank-ul Wilson Center, consideră viteza câștigurilor teritoriale ale insurgenților „surprinzătoare” și chiar „extrem de- au luat deja șase din cele 34 de capitale de provincie- afirmă că ”știam cu toții că talibanii își vor intensifica ofensiva atunci când Biden a anunțat plecarea".
Retragerea forțelor internaționale a fost decisă de fostul președinte american Donald Trump. Succesorul său a amânat termenul limită cu câteva luni, dar forțele SUA și străine vor fi părăsit țara până la sfârșitul lunii.
Pentru Joe Biden, obiectivul principal al intervenției declanșate de atentatele din 11 septembrie 2001, și anume marginalizarea organizației jihadiste Al-Qaeda, a fost de mult timp atins.
"Aproape douăzeci de ani de experiență ne-au arătat că doar încă un an de lupte în Afganistan nu este o soluție, ci rețeta pentru a rămâne acolo pentru totdeauna", a declarat democratul, care a pledat ca Statele Unite să înceteze cel mai lung război din istoria sa.
„Pariul” american este deja pierdut
Presat cu întrebări pe măsură ce talibanii avansează, șeful Externelor, Antony Blinken, a precizat în ultimele săptămâni că linia nu se va schimba: Washingtonul își va menține „sprijinul” pentru guvernul de la Kabul, în special în ceea ce privește pregătirea militară, dar depinde de afgani să-și aleagă destinul.
Întrebarea principală este acum dacă atacurile aeriene americane, care s-au intensificat în ultimele zile, vor continua după 31 august. În acest moment, răspunsul este nu, guvernul Biden a avertizat că se va recurge la ele doar în cazul unei amenințări teroriste din partea Al-Qaeda sau a grupului jihadist Statul Islamic.
Cu toate acestea, subliniază Elie Tenenbaum, cercetător la Institutul francez de relații internaționale, administrația Biden a făcut „pariu” că „întoarcerea talibanilor nu a fost o amenințare vitală pentru securitatea Statelor Unite”.
Dincolo de asta, pe frontul diplomatic, americanii încă pretind că discuțiile, care sunt acum blocate, pot fi relansate, amenințând că vor face din Afganistan un „stat paria” dacă talibanii vor prelua conducerea impunând restabilirea legii islamice ultra-conservatoare în vigoare atunci când au condus țara între 1996 și 2001.
Statele Unite "folosesc insistent acest mijloc de presiune pentru că nu au altul", a declarat Laurel Miller, acum director asiatic al organizației de prevenire a conflictelor International Crisis Group.
”Politicienii americani nu sunt interesați de soarta Afganistanului
-
"Desigur, talibanii ar prefera să aibă legitimitatea și sprijinul financiar al comunității internaționale. Dar prioritatea lor este preluarea puterii și, dacă trebuie să aleagă între legitimitate și putere, vor alege puterea", avertizează ea.
Potrivit acesteia, cel mai optimist scenariu pentru guvernul de la Kabul - probabil prea optimist - astăzi este să reușească să înghețe situația de pe teren și apoi să negocieze o soluție politică.
Michael Kugelman se îndoiește, de asemenea, că Statele Unite pot inversa tendința acum că aproape au părăsit Afganistanul.
"Mă tem că talibanii sunt pur și simplu prea puternici și armata afgană este prea asediată, pentru ca americanii să poată schimba situația", a izbucnit el.
Mai ales că opinia publică americană este împotriva acestui război sau nu este interesată de acesta. Nici în clasa politică, ofensiva insurgenților nu a cântărit cu adevărat: oponenții retragerii sunt aceiași ca la momentul anunțării sale, adică câțiva neoconservatori și o parte din armată.
„Chiar dacă scenariul cel mai rău se materializează, talibanii amenințând că vor prelua tot Afganistanul, acest lucru nu va schimba calculul guvernului”, deoarece „costul politic al întoarcerii trupelor ar fi mult mai mare decât cel al retragerii”, explică Michael Kugelman.
Și păcat pentru discursul duo-ului Biden-Blinken, care a promis că va pune democrația și drepturile omului în centrul politicii sale externe.
8
5
