Peste 3,2 milioane de cetăţeni cu drept de vot din Republica Moldova sunt aşteptaţi duminică la urne pentru a-şi alege noul Parlament, după ce vechiul legislativ a fost dizolvat în luna aprilie, la propunerea preşedintelui Maia Sandu. Alegerile parlamentare anticipate sunt văzute ca opțiune între Est și orientarea pro-europeană a țării, principala miză fiind depășirea blocajului politic de la Chișinău în favoarea reformelor. Concret, cetățenii de peste Prut sunt chemați în cadrul scrutinului convocat de Maia Sandu cu scopul de a-i întări poziția împotriva forțelor pro-rusești.
- Urmăriți AICI prezența la VOT în timp real
UPDATE 21.15 Partidul Maiei Sandu ar urma să câștige alegerile cu peste 50% - primele rezultate neoficiale după un sondaj care nu include Diaspora și zona transnistreană
21.00 Prezența la urne: 48,3% / Peste 1.467.000 de alegători. În Chișinău: 47,7%. Diasporă: +200.000.
20.00 La urne s-au prezentat circa 46,3% dintre cetățenii cu drept de vot sau un număr de peste 1.398.000. În Chișinău prezența a fost de aproape 45,2%. Numărul alegătorilor din diaspora a trecut de 188.000.
Spre comparație, la alegerile prezidențiale din 2020 (Turul II) prezența la ora 20.00 a fost de 52%, iar la alegerile parlamentare din 2019 prezența a fost de 50%.
18.45 Record de prezență în diasporă la un scrutin parlamentar pentru republica Moldova. Peste 164.000 de cetățeni ai republicii Moldova au votat până la această oră.
Recordul absolut, însă, de votați înregistrat vreodată la un scrutin a fost atins în turul II la alegerile prezidențiale din 2020 - peste 260 de mii de cetățeni.
18.00 La urne s-au prezentat circa 40% dintre cetățenii cu drept de vot sau un număr de peste 1.121.000. În Chișinău prezența a fost de aproape 39%. Numărul alegătorilor din diaspora a trecut de 160.000.
17.00 La urne s-au prezentat circa 37,4% dintre cetățenii cu drept de vot sau un număr de peste 1.114.000. În Chișinău prezența a fost de aproape 36%. Numărul alegătorilor din diaspora a trecut de 152.000.
Spre comparație, la alegerile prezidențiale din 2020 (Turul II) prezența la ora 17.00 a fost de 45%, iar la alegerile parlamentare din 2019 prezența a fost de 42%.
16.30 Cozi la secţiile de votare în Transnistria, în timp ce trupele ruse se declară pregătite în eventualitatea unor provocări, potrivit Agerpres.
16.00 La urne s-au prezentat circa 34,5% dintre cetățenii cu drept de vot sau un număr de peste 1.000.000. În Chișinău prezența a fost de aproape 33%. Numărul alegătorilor din diaspora a trecut de 138.000.
Spre comparație, la alegerile prezidențiale din 2020 (Turul II) prezența la ora 16.00 a fost de 41%, iar la alegerile parlamentare din 2019 prezența a fost de 39,9%.
15.00 La urne s-au prezentat circa 32% dintre cetățenii cu drept de vot sau un număr de peste 939.00. În Chișinău prezența a fost de 30%. Numărul alegătorilor din diaspora a trecut de 124.000.
Spre comparație, la alegerile prezidențiale din 2020 (Turul II) prezența la ora 15.00 a fost de 37%, iar la alegerile parlamentare din 2019 prezența a fost de 35,7%.
14.00 Igor Dodon: De votul de astăzi depinde cine va fi la guvernare în următoarea perioadă
Fostul preşedinte al Republicii Moldova, socialistul Igor Dodon, a subliniat importanţa votului la alegerile parlamentare anticipate de duminică, arătând că de acest vot depinde cine va fi la guvernare în următoarea perioadă, potrivit Agerpres.
Dodon, care candidează pe poziţia a doua a listelor Blocului Electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor, a făcut un apel la electoratul moldovean "să participe activ la luarea deciziei privind viitorul ţării".
12.51 Peste 21% dintre alegătorii din Republica Moldova şi-au exprimat, până la ora 12.00, votul la alegerile parlamentare anticipate de duminică, a anunţat, într-un briefing de presă, preşedintele Comisie Electorale Centrală (CEC), Dorin Cimil, citat de Agerpres.
Potrivit acestuia, numărul total de alegători prezenţi la urne a fost de peste 600.000, dintre care peste 70.000 şi-au exprimat opţiunea în secţiile de votare din străinătate.
De asemenea, până la ora 12.00 au votat peste 16.000 de cetăţeni din Transnistria.
11.10 Maia Sandu a votat la Chișinău pentru ”un parlament cu care să pot lucra”.
”Trebuie să fim atenți cui încredințăm banii țării”, a spus președintele Rep. Moldva, făcând un apel la cetățeni să meargă la urne.
”Aceste alegeri sunt despre puterea oamenilor, nu despre puterea politicienilor. Vreau să-i încurajez pe oameni să creadă în puterea lor. Este o zi importantă, în care cetăţenii se pot elibera de hoţi. Parlamentul administrează banii ţării, de aceea trebuie să fim atenţi cui încredinţăm banii ţării. De alegerea noastră depinde ce fel de legi vor vota următorii parlamentari. Am votat pentru un Parlament cinstit cu care să pot să lucrez”.
Până acum, prezența este de 15%. Mai mulți lideri și-au exprimat opțiunea de vot, inclsuiv foștii președinți Igor Dodon și Vladimir Voronin.
Cetățenii Rep. Moldova din diaspora au început să voteze de la primele ore. În Marea Britanie s-au format cozi, însă procesul de votare decurge rapid, potrivit Unimedia.
Alegătorii s-au mobilizat și în Germania, Italia și Franța.
----
Un număr de 12 secţii de votare sunt organizate și în România pentru alegerile parlamentare anticipate din Republica Moldova, între care două sunt în Bucureşti.
Cea mai săracă țară din Europa a fost administrată de un guvern interimar de la demisia premierului Ion Chicu în decembrie anul trecut, demisie care a făcut parte din strategia de forțarea a anticipatelor, notează și Euronews.
Potrivit Constituției, președintele are puterea de a dizolva parlamentul dacă acesta respinge două propuneri de premier consecutiv, prevedere pe care a folosit-o pentru a forța anticipatele, avansând două candidaturi care nu aveau nicio șansă să treacă de aprobarea Legislativului.
Acest pas a fost făcut la scurt timp după victoria în alegerile prezidențiale obținută de Maia Sandu în noiembrie, un politician care a promis reforme, combaterea corupției și care este ferm angajat în parcursul european al țării.
Cine sunt candidații?
În total sunt 23 de partide care se bat pentru cele 101 mandate Chișinău, deși doar patru au șanse reale, dintre care favoritele sunt partidul reformist care a fost condus până acum de Maia Sandu, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), formațiune care se luptă pentru majoritatea parlamentară cu alianța comuniștilor și socialiștilor condusă de doi foști președinți, Vladimir Voronin și Igor Dodon.
Un guvern controlat de PAS ar putea forța, alături de președintele fostei republici sovietice, accelerarea reformelor pro-europene și anticorupție în contextul în care Moldova are deja un acord cu UE semnat în 2014.
În baza acestui acord, UE alocă Chișinăului un pachet de 600 de milioane de euro pentru redresarea economică în contextul pandemiei, cu condiția de a impune reformele anticorupție și reformarea sistemului judiciar. Pe de altă parte, o majoritate parlamentară dominată de comuniști și socialiști ar face ca țara să rămână în zona de influență a Rusiei.
Care sunt favoriții
Potrivit sondajelor de opinie, PAS este favorit, iar un rol important s-ar putea să-l joace cei 200.000 de cetățeni din diaspora, așa cum s-a întâmplat și la alegerile prezidențiale de anul trecut.
Ultimele alegeri parlamentare au avut loc în 2019, însă ele au dus la un blocaj politic și la coaliții bizare.
"Voi decideți cine va face parte din viitorul parlament și guvern. De voi depinde cât de repede putem salva țara de corupție și sărăcie„, a fost mesajul președintelui de 49 de ani, Maia Sandu.
Un punct de cotitură
În prezent, Moldova se află pe locul 115 din 180 de țări potrivit Indexului privind percepția asupra fenomenului corupției realizat de Transparency International. Clasamentul este realizat în ordinea descrescătoare, adică pe primul loc se află țara cel mai puțin coruptă.
Moldovenii care trăiesc în afara țării văd în aceste alegeri un punct de cotitură al unei țări plasate între România și Ucraina.
Sabin Rufa, un student de 20 de ani de la Universitatea Warwick din Marea Britanie, a comentat pentru euronews că alegerile de duminică reprezintă un moment crucial în istoria Rep. Moldova
“Simt că aceste alegeri sunt, cel mai probabil, un punct de cotitură pentru ultimii 10 ani, mai ales pentru cei cu vederi progresiste care își doresc ca Moldova să se dezvolte în acord cu standardele democratice. Sper ca în următorii 10 ani să pot privi înapoi și să știu că acesta a fost un moment decisiv. Cu toate imperfecțiunile ei, Moldova este locul unde vreau să-mi construiesc un viitor și o familie”, a mai spus tânărul.
Svetlana Eremka, un design manager în vârstă de 40 de ani care trăiește în Essex, a declarat: ”Națiunea noastră se luptă de 30 de ani sau mai bine, fără prea mult succes... e mult de muncă și e nevoie de implicarea fiecăruia dintre noi pentru a construi un nou sistem”. (articol actualizat)
4
16
