Preşedintele haitian Jovenel Moïse a fost asasinat de un comando alcătuit în mare parte din foşti soldaţi columbieni, a anunţat poliţia, informează BBCcitat de news.ro.
Gruparea a fost formată din 26 de columbieni şi doi americani de origine haitiană, a spus şeful poliţiei Léon Charles. Opt dintre suspecţi sunt încă liberi, în timp ce 17, inclusiv cei doi americani, au fost arestaţi.
Ceilalţi au fost ucişi în timpul unor confruntări armate cu poliţia în capitala Port-au-Prince.
Moïse, în vârstă de 53 de ani, a fost împuşcat mortal şi soţia lui a fost rănită grav, după ce mai mulţi atacatori au intrat în casa lor în noaptea de marţi spre miercuri, pretinzând că sunt agenţi DEA (Drug Enforcement Administration).
Prima doamnă Martine Moïse a fost transferată în Florida pentru tratament, starea ei fiind stabilă, dar critică. În schimb, cei trei copii ai cuplului se află în siguranţă, au spus autorităţile.
Nu este clar cine a plănuit atacul şi ce l-a motivat. Prim-ministrul haitian interimar Claude Joseph a declarat pentru BBC că este posibil ca preşedintele să fi fost vizat pentru că lupta cu „oligarhii” din ţară.
Joi, poliţia a prezentat presei o parte dintre suspecţi, împreună cu arme, paşapoarte columbiene şi alte dovezi. „Străini au venit în ţara noastră pentru a-l ucide pe preşedinte”, a spus Charles. „Vom intensifica ancheta şi tehnicile de cercetare pentru a-i intercepta pe ceilalţi opt mercenari”.
Guvernul columbian a spus că cel puţin şase membri din presupusul comando par a fi foşti membri ai armatei sale şi şi-a luat angajamentul de a sprijini Haiti în investigaţie.
Departamentul american de stat a transmis că nu poate confirma dacă vreun cetăţean SUA a fost reţinut. Anchetatorii îi caută încă pe cei responsabili cu planificarea atacului care a atras proteste în cea mai săracă naţiune din Americi.
Mai mulţi oameni s-au adunat joi pentru a urmări operaţiunea poliţiei în capitală. Au fost incendiate maşini şi oamenii au manifestat în faţa secţiei de poliţie unde se aflau suspecţii. Starea de urgenţă este în vigoare în întreaga ţară.
Asasinarea preşedintelui a produs confuzie şi la nivelul conducerii ţării. Potrivit Constituţiei, preşedintele Curţii Supreme ar trebui să preia conducerea, însă acesta a murit recent din cauza Covid-19. În acest caz, amendamentele sugerează că prim-ministrul ar trebui să conducă. Ariel Henry a fost numit săptămâna aceasta în funcţie, dar nu a depus încă jurământul.
El insistă că ar trebui să fie la comandă. Interimarul Joseph s-a arătat „intrigat” de declaraţia lui Henry, adăugând pentru BBC: „Trebuie să lăsăm acele lucruri în spate şi să punem Haiti pe primul loc”. ONU este de părere că Joseph ar trebui să rămână la conducere până la alegerile care urmează să aibă loc anul acesta.
El a afirmat că nu va candida la preşedinţie. „Nu sunt aici să stau prea mult. Trebuie să organizăm alegeri. Nu am o agendă personală”. Şi înaintea asasinării preşedintelui, situaţia din Haiti era marcată de instabilitate şi demisia lui a fost cerută în mai multe rânduri în proteste ample. Alegerile parlamentare erau programate să aibă loc în octombrie 2019, dar au fost amânate din cauza disputelor, astfel că Moïse - devenit preşedinte în 2017 - conducea în baza unui decret.
