R. Moldova va avea doar 150 de secții de vot în diaspora la parlamentarele din iulie / Comisia Electorală a sfidat decizia Curții Supreme, avantajând alianța socialiștilor și comuniștilor

de G.S.     HotNews.ro
Joi, 24 iunie 2021, 8:51 Actualitate | Internaţional


Voturile diasporei au avut impact asupra prezidentialelor din R. Moldova
Foto: Massimo Alberico / Shutterstock Editorial / Profimedia
Republica Moldova va avea 150 de secții de votare în străinătate la alegerile parlamentare anticipate ce vor avea loc pe 11 iulie, a anunțat Comisia Electorală Centrală de peste Prut, care sfidează prin această decizie două hotărâri judecătorești și solicitările insistente ale celor ce spun că un număr scăzut de secții în străinătate avantajează alianța comuniștilor și socialiștilor în dauna blocului proeuropean PAS al Maiei Sandu.

Miercuri, Comisia Electorală Centrală din R. Moldova a decis în unanimitate ca lista secțiilor de votare din străinătate să aibă doar 150 de secții, potrivit IPN.

Decizia CEC vine în pofida faptului că, mai devreme, Curtea de Apel Chișinău a obligat Comisia Electorală Centrală să deschidă în străinătate cel puţin 191 de secţii de votare, iar ulterior Curtea Supremă de Justiție a menținut decizia Curții de Apel.

Inițial CEC a stabilit un număr de 139 de secții de votare în diasporă, așa cum a fost și la alegerile prezidențiale. În urma mai multor proteste și contestații în instanțele de judecată, membrii CEC au revăzut numărul secțiilor și l-au majorat la 146.

Ulterior, după mai multe zile de dezbateri, recuzări și deliberări, Curtea de Apel Chișinău a obligat CEC să majoreze numărul secțiilor în diasporă la cel puțin 190, iar marți Curtea Supremă de Justiție a respins recursul depus de Comisia Electorală Centrală împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău, potrivit Unimedia.info.

Denis Cenușă: Forțele proeuropene au speranțe enorme de la votul diasporei


Înainte de alegerile anticipate din 11 iulie 2021 (NEE, Aprilie 2021), lupta pentru atragerea votului diasporei pare să devină subiectul central al campaniei electorale. Ca și în cazul scrutinului prezidențial din 2020, forțele pro-UE investesc speranțe enorme în contribuția electorală a diasporei, a explicat într-un material pentru HotNews.ro Denis Cenuță, expert în scena politică din R. Moldova.

”Oponenții lor de orientare pro-rusă nu își ascund preocuparea legată de eventualul impact nedorit pentru ei al diasporei asupra compoziției viitorului Parlament. Dacă se repetă numărul de voturi din străinătate primit de Maia Sandu la prezidențiale (circa 92% din 262.000), atunci formațiunea acesteia – Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) – are șanse mai mari să se apropie de o majoritate parlamentară (51 din 101 de deputați).

Începând cu alegerile anticipate din 2010, interesul față de votul din diasporă a crescut gradual, dar preponderent pentru moldovenii plecați la muncă sau stabiliți cu traiul în Occident.

Datorită oportunităților socio-economice obținute în statele occidentale, moldovenilor emigrați și-au sporit manifestarea responsabilităților civice în raport cu țara de origine. Mai mult ca atât, integritatea noii generații de partide și lideri politici pro-europeni a impulsionat considerabil interacțiunile dintre diasporă și procesele politice de acasă”, spune expertul.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















1343 vizualizari

  • 0 (6 voturi)    
    comunistii si socialistii au aliati acum in Amerik (Joi, 24 iunie 2021, 9:05)

    Razvan_M [utilizator]

    . Bolshevicii din Moldova sunt acum sustinuti pe fata de verii lor americani care ne-au adus comunismul, Gulagurile si zeci de milioane de morti.

    P.S. ce se mai aude cu jaful miliardului de acum cativa ani? Este ca au fost implicate niste persoane "sensibile" si ca ancheta s-a impotmolit brusc?
  • 0 (0 voturi)    
    politica (Luni, 28 iunie 2021, 14:43)

    Ion85 [utilizator]

    «Lucrul obişnuit»

    Potrivit fostului şef adjunct al IGP Gheorghe Cavcaliuc, exista un candidat (numărul 8) pe listele unuia dintre partidele parlamentare care a fost reţinut pe aeroport cu droguri ȋn urmă cu câțiva ani.
    Cavcaliuc a precizat că acest candidat este planificat pentru postul de ministru al educaţiei, culturii şi cercetării. Conform unor rapoarte media, aceasta este Nata Albot de la PAS.
    Secretar de presă al IGP Diana Fetko a spus că raportul despre detenţie, publicat ȋn mass-media, este autentic. Dar nu a dezvăluit detalii.
    Pe 21 mai, ȋn timpul programului autorului «Internetu’Grăieşte», Nata Albot şi-a anunţat retragerea din PAS. Aceasta este o decizie destul de logică. Dar nu este singura parlamentară PAS cu un trecut ȋntunecat.
    Preşedinte Organizaţiei Teritoriale (OT) Cantemir, Petru Gandrabur a fost acuzat de tăierea ilegală a copacilor. A permis tăierea copacilor fără aprobarea inspectoratului de mediu. Locuitorii satului Țiganca au scris o scrisoare pe site-ul Sinteza.org cerând să se ocupe de ȋncălcare. Anterior, au depus cereri la autorităţile competente, dar nu au primit răspuns. Ei cred că acest lucru se datorează faptului că Inspectorul pentru protecţia mediului (IPM) Cantemir este Iuliana Şişianu, care, la fel ca Petru Gandrabur, este membru PAS.
    Liderul OT Soroca al PAS, Ion Babici este implicat ȋn cazul falsului. Dosarul penal ȋmpotriva lui Babici a fost deschis pe 25 noiembrie 2020 după plângerea lui Ivan Chekan. Chekan a spus că Babici şi-a falsificat semnătura ȋntr-o declarație de expulzare din biroul electoral. Poliția a intervievat mai multe persoane despre caz. Investigația continuă. Babici a fost, de asemenea, acuzat că a deturnat bani alocați pentru dezvoltarea regiunii.


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by