Angajații japonezi renumiți ca muncitori sunt încurajați să reducă timpul petrecut la birou ca parte a unei inițiative guvernamentale de a îmbunătăți echilibrul dintre muncă și viața personală a populației țării, relatează Deutsche Welle.
Ultimele coordonate anuale privind politicile economice publicate recent includ recomandarea aproape de neconceput anterior ca firmele să le permită angajaților lor să opteze pentru o săptămână de muncă de 4 zile în loc de cea tipică de 5.
Pandemia de Covid-19 a provocat deja modificări uriașe în modul în care corporațiile japoneze - multe dintre acestea încă având structuri foarte rigide și tradiționale - își desfășoară afacerile.
Liderii politici speră acum să convingă conducerile companiilor că orele de lucru flexibile, munca la distanță, creșterea interconectivității și o serie de alte măsuri pot fi benefice dacă rămân în vigoare și după încheierea crizei cauzate de coronavirus.
Guvernul subliniază într-un sumar al campaniei sale că săptămâna de lucru de 4 zile le-ar permite companiilor să păstreze angajații capabili și experimentați care altfel ar putea fi tentați să plece dacă încearcă să își întemeieze o familie sau să aibă grijă de rudele în vârstă.
O săptămână de lucru mai scurtă ar putea de asemenea încuraja mai multe persoane să se formeze continuu și să deprindă noi abilități și chiar să își ia joburi part-time pe lângă locul de muncă de bază, potrivit guvernului.
Mai important, autoritățile speră ca o zi liberă în plus în fiecare săptămână să încurajeze oamenii să iasă și să cheltuie, dând astfel un imbold economiei.
FOTO: John Kershaw / Alamy / Profimedia Images
Combaterea declinului demografic
Executivul anticipează de asemenea că tinerii vor avea mai mult timp să iasă la întâlniri, să se căsătorească și să aibă copii, ajutând astfel la combaterea scăderii dramatice a natalității, îmbătrânirii populației și a contractării sale.
„Guvernul este foarte dornic să vadă această schimbare de atitudine prinzând rădăcini în companiile japoneze”, afirmă Martin Schulz, analist-șef de politici economice la Fujitsu.
Ultimele guverne ale Japoniei au încercat mai multe moduri de a stimula creșterea economică însă opțiunile de politici fiscale s-au epuizat în mare parte și băncii centrale de la Tokyo i-au rămas instrumente financiare limitate la dispoziție.
Aceste lucruri fac din „reformarea” stilului de viață a milioane de familii din câmpul muncii următoarea abordare viabilă a guvernului, potrivit lui Schulz.
„În timpul pandemiei companiile au adoptat noi moduri de operare și văd o creștere treptată a productivității”, mai afirmă acesta.
„Companiile le permit deja angajaților să lucreze de acasă sau de la distanță, la birouri-satelit sau de la locațiile clienților, ceea ce poate fi mult mai convenabil și productiv pentru mulți”, explică analistul.
FOTO: Freepik
Dezavantaje și riscuri
Însă există și dezavantaje legate de planurile guvernului, Japonia confruntându-se deja cu o criză a forței de muncă cauzată de numărul tot mai mic de tineri care intră în câmpul muncii.
O altă îngrijorare majoră ține de eventuala reticență a conducerilor companiilor să renunțe la atitudinile față de afaceri care au funcționat bine în Japonia timp de decenii - chiar dacă există dovezi clare că abordările tradiționale sunt mult mai puțin eficiente decât în trecut.
De cealaltă parte angajații găsesc ideea unei săptămâni de lucru mai scurte atrăgătoare însă sunt îngrijorați de scăderea salariilor și acuzațiile că nu sunt pe deplin dedicați companiei.
Pentru Schulz cheia stă în creșterea productivității.
„Angajații au arătat în ultimul an că nu trebuie să fie fizic în birou timp de cinci zile pe săptămână până noaptea târziu pentru a rămâne productivi”, afirmă acesta.
„Cel mai mare risc de acum este ca unele companii vor reveni la vechiul mod de a face lucrurile și să insiste ca toți angajații să vină iar la birou toată ziua în fiecare zi”, adaugă analistul Fujitsu.
Citește și:
1
11
