Iranienii au ieșit vineri la vot în cadrul unui scrutin așteptat să îi confere președinția lui Ebrahim Raisi, un judecător adept al liniei conservatoare dure, relatează Reuters.
Date fiind incertitudinile legate de reșaparea acordului nuclear semnat între Teheran și marile puteri în 2015, participarea la vot este văzută de către analiști drept un referendum cu privire la gestionarea mai multor probleme de către teocrația care deține puterea reală în țară.
După ce a votat în capitală, liderul suprem ayatollahul Ali Khamenei i-a îndemnat pe iranieni să se îndrepte către urne, afirmând că „fiecare vot contează...veniți și alegeți-vă președintele”.
Raisi, un aliat apropiat al lui Khamenei în vârstă de 60 de ani, este favoritul pentru a-i urma lui Hassan Rouhani, un pragmatist pe care constituția l-a împiedicat să candideze pentru un al treilea mandat consecutiv de 4 ani.
Statele Unite au impus sancțiuni împotriva lui Raisi, un critic vocal al Occidentului, din cauza presupuselor sale legături cu executarea unor prizonieri politici cu decenii în urmă.
„Dacă va fi ales, Raisi va fi primul președinte iranian din memoria recentă împotriva căruia nu doar că s-au impus sancțiuni înainte să preia mandatul, dar posibil să fie supus sancțiunilor și în timpul său”, afirmă analistul Jason Brodsky.
Deși sute de iranieni, printre care și rude ale disidenților uciși în Revoluția islamică iraniană din 1979, au cerut boicotarea alegerilor, este așteptat ca musulmanii devotați, susținători fervenți ai teocrației care conduce țara, să voteze pentru Raisi.
„Voi vota (din respect) pentru martiri”, a declarat un tânăr pentru televiziunea de stat a Iranului, referindu-se la cei uciși de inamicii țării.
Criză economică
Televiziunea de stat a difuzat imagini cu cozi lungi în afara secțiilor de vot din mai multe orașe. Peste 59 de milioane de iranieni sunt eligibili să voteze, fiind așteptat ca rezultatele să fie anunțate sâmbătă după-masa.
„Votul meu este un mare NU față de Republica Islamică”, afirmă Farzaneh, în vârstă de 58 de ani, o locuitoare a orașului Yazd din centrul țării.
Aceasta afirmă că în pofida imaginilor difuzate de televiziunea publică „secțiile de vot sunt aproape goale aici”.
O victorie pentru Raisi ar confirma decăderea politicienilor pragmatiști ca Rouhani, slăbiți de decizia Statelor Unite de a părăsi acordul nuclear din 2015 și reimpune sancțiuni.
Reintroducerea sancțiunilor a dus la prăbușirea exporturilor de petrol ale Iranului de la 2,8 milioane de barili pe zi în 2018 la aproximativ 200.000 de barili pe zi în unele luni din 2020 deși volumele au crescut treptat de atunci.
Rialul, moneda națională, s-a devalorizat cu 70% din 2018. Cu o rată a inflației de 39% și a șomajului de 11%, liderii religioși din fruntea țării au nevoie de o participare ridicată la vot pentru a-și consolida legitimitatea, grav afectată de protestele din ultimii ani împotriva sărăciei și restricționării drepturilor.
Sondajele de opinie oficiale sugerează o prezență de vot de doar 44%, cu aproape 30% mai mică decât cea de 73,3% înregistrată la anterioarele alegeri din 2017.
Cea mai ridicată prezență la vot după instaurarea Republicii islamice a fost de 85,2% în 2009 și cea mai mică a fost raportată în 1993, când doar 50,6% din iranieni s-au prezentat la vot.
Citește și:
