Ungaria, care a refuzat marţi să susţină o declaraţie a Uniunii Europene ce îndeamnă la un armistiţiu între Israel şi palestinieni, a criticat acest tip de poziţii, calificându-le drept „parţiale şi dezechilibrate”.

Peter SzijjartoFoto: Ovsyannikova Yulia / Zuma Press / Profimedia

„Am o problemă în general cu declaraţiile europene asupra Israelului (...) Ele nu sunt de mare ajutor, mai ales în circumstanţele actuale, când tensiunile sunt atât de puternice”, a declarat ministrul ungar al afacerilor externe Peter Szijjarto, într-un interviu acordat AFP în marja unei deplasări la Paris, relatează Agerpres.

Peter Szijjarto a făcut această declaraţiile în timp ce omologii săi europeni se reuneau în regim de urgenţă sub egida şefului diplomaţiei UE, Josep Borrell. Acesta din urmă a îndemnat la finalul reuniunii la o „încetare imediată a violenţelor” în conflictul israeliano-palestinian.

Şeful diplomaţiei europene Josep Borrell a cerut încetarea imediată a focului

De la începutului noului val de violenţe armate între statul israelian şi grupări din Gaza, pe 10 mai, au fost ucise cel puţin 230 de persoane, în marea lor majoritate palestinieni.

„Obiectivul este de a proteja civilii şi de a permite accesul umanitar în Gaza”, a explicat Borrell, subliniind că această declaraţie are susţinerea a 26 din 27 dintre statele-membre ale UE, exceptând Ungaria.

„Mai puţine lecţii de morală” - cere Ungaria Bruxelles-ului

Pe plan mai larg, Szijjarto a îndemnat UE să dea întâietate „pragmatismului” în faţa „lecţiilor de morală”, în condiţiile în care Budapesta a făcut recent uz de veto pentru a bloca declaraţii asupra Chinei.

„În timpul ultimilor luni şi ani, UE a anunţat opt texte” asupra acestui subiect. „Întreb: oare au permis ele schimbarea lucrurilor în China? Nu. Şi atunci de ce trebuie să venim cu un al nouălea” (text), a subliniat şeful diplomaţiei ungare.

„Mai puţine judecăţi, mai puţine lecţii de morală, mai puţină critică, mai puţin amestec şi mai multă cooperare pragmatică”, a îndemnat Peter Szijjarto Bruxelles-ul.

Țările UE și poziția față de conflictul israeliano-palestinian

Uniunea Europeană este membră a Cvartetului internaţional pentru Orientul Mijlociu, alături de ONU, SUA şi Rusia, notează Agerpres.

Washingtonul joacă un rol dominant în procesul de pace din regiune şi, într-o convorbire telefonică avută luni cu premierul israelian Benjamin Natanyahu, preşedintele american Joe Biden şi-a exprimat sprijinul pentru o încetare a focului.

La rândul său, Germania a lansat un apel la încetarea ostilităţilor şi a promis un ajutor umanitar în valoare de 40 de milioane de euro pentru civilii din Fâşia Gaza.

UE este cel mai mare partener comercial al Israelului şi un donator important pentru palestinieni, dar statele sale membre sunt divizate în legătură cu abordarea pe care ar trebui să o aibă blocul comunitar.

Un grup de cel puţin opt state membre mai mici, condus de Luxemburg şi care include, printre altele, Belgia, Irlanda şi Finlanda, sunt apărători deschişi ai palestinienilor.

Alte ţări membre, printre care Ungaria, Cehia, Austria, Grecia, Cipru şi Polonia, sunt mai dispuse să apere interesele Israelului. Vineri, Austria a arborat şi drapelul israelian deasupra clădirii cancelariei de la Viena.