Susținerea scenei locale este o idee care ar putea seduce, dar proiectul guvernului suveranist al lui Viktor Orban, care vizează apărarea identității ungare, stârnește temeri legate de cenzură în rândul artiștilor, relatează AFP.
Acest plan, ale cărui detalii au fost dezvăluite săptămâna trecută, promite o susținere financiară de 62 de milioane de euro pentru formarea de talente, finanțarea creației și a echipamentelor (studiouri, scene de concert etc).
"Este vorba de realizarea unor producții pop și rock ungare de calitate, de a face din ele un ciment de identitate", a argumentat Szilard Demeter, omul din spatele acestei inițiative și care este din 2019 Comisar pentru cultură.
Într-un interviu acordat AFP anul trecut, când se contura proiectul, acesta sublinia că "muzica poate exprima ceea ce este diferit în personalitatea, viziunea și experiența istorică" a celor aproape zece milioane de locuitori ai Ungariei.
"Uneori este de neînțeles pentru europenii din Vest, dar asta este pasionant și exotic", spunea el.
Ambițiile sale pentru cultura ungară? "În acest război feroce care are loc, întrebarea este de a ști dacă ea va fi dispărut într-o sută de ani", spunea acest scriitor și chitarist amator.
"Identitatea națională este slăbită și trebuie restabilită", afirma bărbatul de 44 de ani.
'Orbanist 110%'
Cu toate acestea, lumea artistică se întreabă ce marje de manevre va avea la dispoziție. Deoarece în 2018, Viktor Orban, apostolul "iliberalismului", a promis o "nouă eră" culturală.
Campanii împotriva comunității LGBT, teatre și universități închise: Ungaria, membră a Uniunii Europene din 2004, a fost acuzată în mai multe rânduri de Bruxelles că încalcă statul de drept.
Departe de a se revendica apolitic, Szilard Demeter spune că "susține în totalitate măsurile primului ministru": "Sunt orbanist 110%".
În noiembrie, l-a comparat pe George Soros cu Hitler, înainte de a-și retrage afirmațiile, pe fondul scandalului declanșat.
Acest mecena american, evreu născut în Ungaria și care a supraviețuit Holocaustului, este ținta regulată a guvernului, care îi reproșează că încurajează imigrația.
'Încasezi banii și taci'
Ferenc Megyeri, membru au trupei punk "HétköznaPI CSAlódások" (Decepțiile cotidianului) înființată în 1990, știe ce îl poate costa acest proiect.
Într-un concert înregistrat în octombrie înainte de difuzarea sa la televiziuni în decembrie, organizatorii l-au rugat să renunțe la tricoul pe care era imprimat numele "Soros".
"Am refuzat și am fost filmat doar prim-plan" evitându-se cu atenție mesajul de pe tricou, povestește el.
Melodiile sale "Viktor" și "Absurdistan", care critică politica din Ungaria, au fost tăiate la montaj, acuză artistul de 55 de ani.
Așa că nu are încredere în noul proiect.
"Dacă ideea este să ajuți muzicienii, atunci de ce nu - până la urmă, e vorba de banii contribuabililor, sunt banii noștri", spune el. "Dar cred că majoritatea grupurilor vor încasa banii și în schimb vor tăcea".
'Lista neagră'
Compozitorul și chitaristul renumit Zoltan Czutor, 51 de ani, se teme și el de "îndoctrinare, cu școlari care vor merge să vizioneze opere rock naționaliste".
"Majoritatea muzicienilor iau bani din marile festivaluri subvenționate de stat sau primării și vor evita să intre pe lista neagră", afirmă el.
Emblematica cântăreață pop Zsuzsa Koncz cunoaște bine acest sentiment de excludere. Celebră din anii 1960, ea a susținut în trecut cauze liberale și nu a mai fost invitată "o singură dată" în media oficială după ce Viktor Orban a revenit la putere în 2010.
Artista de 75 de ani nu are iluzii în ceea ce privește evoluțiile din Ungaria, care îi aduc aminte de politica culturală promovată de comuniști, unde orice operă critică la adresa sistemului era interzisă.
"Ultimul deceniu mi-a arătat că, cu cât ești mai apropiat de regim, cu atât profiți mai mult de generozitatea sa", concluzionează ea.
10
27
