Cu două luni în urmă, anul „lebădă neagră”, de crize și calamități, epidemie și polarizare, se încheia. Și pentru 2021 apăreau motivele de optimism, nu doar pentru că începeau primele faze de distribuire a vaccinurilor. Dar perspectiva mai largă ar putea fi mai degrabă cenușie ca această primă zi de primăvară calendaristică, scrie The Washington Post.

Protest in California impotriva restrictiilor din pandemieFoto: Katrina Kochneva/ Zuma Press/ Profimedia

Evoluția demografică

Conform unui studiu ONU din 2015, se așteaptă ca populația lumii să ajungă la 8,5 miliarde de oameni în 2030 – o creștere cu 15% în numai 15 ani. India va fi depășit China, iar specialiștii prognozează o creștere pronunțată a populațiilor din Africa subshariană, care va fi în curând gazda celor mai tinere societăți din lume. Numărul megapolisurilor se va dubla până la sfârșitul deceniului, iar aproape două treimi din omenire vor trăi în centre urbane.

În 2030, mai mult de un miliard de oameni de pe planetă vor fi în vârstă de peste 65 de ani, conform unui studiu finanțat de National Institutes of Health. Aceasta se va datora creșterii duratei de viață și îmbunătățirii condițiilor de trai în toată lumea. Dar îmbătrânirea populației lumii – nu doar în Occident, ci și în Asia și America Latină – aduce reale probleme.

Guvernele europene sunt de pe acum confruntate cu un viitor care aduce costuri mai mari pentru asistența vârstnicilor, consecințele declinului demografic și al forței de muncă. Soluțiile politice pentru aceste provocări pe termen lung ar putea include încurajarea imigrației pentru a ocupa locuri de muncă și diminuarea protecției sociale pentru a stimula productivitatea lucrătorilor. Anxietățile demografice vor ocupa cu siguranță un loc mai mare în politicile occidentale: pe ambele maluri ale Atlanticului, mișcări de extremă dreapta văd în anti-feminism o chemare la luptă într-o vreme de scădere a numărului de nașteri.

Conducerea autoritară din China este pe deplin conștientă de nevoia de schimbare în condițiile îmbătânirii populației și este decisă să orienteze economia țării mai mult înspre piața internă, după ani de expansiune bazată pe exporturi. Peste un deceniu vom ști dacă infuzia masivă de tinerețe din India – peste jumătate din populație are sub 25 de ani – a devenit o binecuvântare demografică sau un blestem. De pe acum, cea mai mare democrație din lume se luptă din greu să ofere imensei populații tinere o educație corespunzătoare, servicii de sănătate și locuri de muncă.

Costurile tot mai mari ale schimbării climei

2030 este un prag important pentru organizațiile internaționale și oamenii de știință care lansează sumbrele avertizări despre schimbarea climei. Acum doi ani, UN Intergovernmental Panel a avertizat că, fără reduceri uriașe ale emisiilor de carbon în următorul deceniu, lumea va ajunge pe pragul dezastrului climatic. Studii ulterioare au arătat că, și dacă ar fi îndeplinite cerințele activiștilor de mediu, vor trece decenii până la a se putea măsura efectele.

Există motive de speranță. Nenumărate guverne au adoptat planuri ambițioase de tranziție a economiilor spre neutralizarea emisiilor. Administrația Biden se alătură din nou eforturilor globale abandonate de administrația Trump, iar președintele chinez Xi Jinping a spus că țara sa își va reduce emisiile până în 2030 cu 65% față de 2005. World Economic Forum – un bastion de optimism – vede un viitor în care în 2030 centrele urbane vor fi transformate în zone de activități pietonale, tehnologiile vor reduce dorința de a avea o mașină, oamenii vor respira aer curat și regenerabilele vor domina sectorul energetic.

Aceasta este perspectiva în roz. Cerințele clasei mijlocii în creștere din lumea în curs de dezvoltare pot fi o provocare pentru eforturile de de-carbonare, în vreme ce scepticismul climatic poate alimenta în continuare mișcările de dreapta din Occident, pe măsură ce oponenții lor se îndreaptă spre verde. În loc să fie o avertizare mondială, topirea calotei arctice deschide noi oportunități comerciale și căi de explorare, generând o nouă eră de competiții geopolitice. În tot acest timp, oamenii de știință prezic un număr în creștere de evenimente meteorologice extreme, care vor devasta lumea și destabiliza comunități vulnerabile.

Dilemele din guvernanța globală

Ultimul deceniu ne-a schimbat vederile despre politicile globale. Au trecut demult vremurile certitudinilor în inexorabilitatea democrației liberale – state monopartid încă prosperă, în timp ce populismul demagogic și naționalismul de extremă dreapta sunt forțe puternice în multe democrații majore ale lumii. Grupurile pentru drepturi civile avertizează despre erodarea unor democrații odată sănătoase și noi amenințări la adresa libertății și intimității aduse de ciber-supravegherea guvernamentală.

Vizunile despre o ordine mondială liberală și robustă au făcut loc rapoartelor privind întoarcerea la o competiție a marilor puteri. Acestea includ noua cursă în cercetare și utilizare de tehnologii ca inteligența artificială, despre care se prezice că va adăuga 16 trilioane de dolari la economia globală până în 2030. China a alocat resurse uriașe în sectorul tech și este probabil în fruntea dezvoltării și implementării de tehnologii AI, un avantaj cu implicații politice uriașe. „Cine va conduce în inteligență artificială în 2030 va conduce lumea până în 2100”, sună un raport de la Brookings Institution.

Liberalii din Occident speră că provocările majore ale următorului deceniu – care cer cooperare și coordonare internațională extinse – vor elimina în cele din urmă naționalismul îndârjit din prezent.

Dar este posibil să vedem noi confruntări. Polarizarea curentă din SUA, exemplificată de refuzul lui Trump și al aliaților săi de a accepta rezultatul alegerilor din noiembrie, poate prefigura crize constituționale chiar mai grave în următorii ani.

Proiectul de integrare al Uniunii Europene poate încremeni sau eșua, lovit de crize financiare și pasiuni populiste. Iar în Africa, planul atât de invocat (și de necesar) de zonă integrată de liber-schimb se chinuie încă să decoleze.