Preşedintele belarus Aleksandr Lukașenko a declarat joi, la un congres al cadrelor sale, că a triumfat în „Blitzkrieg-ul” (războiul fulger) care a vizat regimul său, făcând referire la marea mişcare de contestare din 2020, care a fost, după părerea lui, rezultatul unui complot occidental, relatează ziarul La Libre Belgique, citat de Rador.
Făcând pe viteazul şi vorbind în faţa unei adunări populare pan-belaruse de 2.700 de cadre din toată ţara, el a apreciat că Belarus „a suferit un atac dintre cele mai crude din exterior”.
„Dar Blitzkrieg-ul a eşuat şi noi am păstrat controlul asupra ţării”, a dat el asigurări în faţa acestui congres la care nu a fost invitat niciun detractor al regimului, care urmează să dezbată timp de două zile despre viitorul politico-economic-social al fostei republici sovietice în următorii cinci ani.
În momentul maxim al mişcării de contestare din 2020, cel mai mare val de proteste de la venirea lui la putere în 1994, preşedintele belarus promisese să prezinte la această adunare reforme instituţionale şi constituţionale.
Joi, el s-a limitat să le ceară delegaţilor „să se gândească” la ele.
„Trebuie să studiem atent chestiunile de dezvoltare a societăţii, rolul cetăţenilor în viaţa politică a ţării şi să ne gândim la posibilitatea de a corecta legea fundamentală”, a spus Lukaşenko.
„Un alt Lukaşenko”
În noiembrie, el a vorbit despre o reducere a prerogativelor sale şi despre eventuale alegeri prezidenţiale anticipate.
„Într-o zi veţi alege un alt Lukaşenko sau pe altcineva”, a spus el joi.
Tiradele preşedintelui au fost întrerupte de salve de aplauze ale delegaţilor, aşezaţi în rânduri strânse, majoritatea fără măşti sanitare, îmbrăcaţi în costume de culoare închisă, taioare şi uniforme.
Opoziţia a calificat deja acest congres drept mascaradă.
Figura principală a opoziţiei şi rivala lui Lukaşenko la prezidenţiale, Svetlana Tihanovskaia, forţată să se exileze în Lituania, a explicat pentru AFP că nu aşteaptă nimic de la acest mare conclav al regimului.
„Nu sunt delegaţi ai poporului. Nu are nicio semnificaţie pentru belaruşi”, a afirmat această profesoară de engleză în vârstă de 38 de ani, care a adunat în jurul ei în ultimele luni o mişcare de contestare de o amploare neaşteptată în această fostă republică sovietică.
Potrivit site-ului guvernului, tema congresului nu este de altfel reforma instituţională, ci recomandări pentru „programul de dezvoltare socio-economică a Belarus pentru perioada 2021-2025”.
În zilele precedente acestui congres, Lukaşenko nu a mai vorbit despre reforma Constituţiei, insistând pe un mare sondaj privind bunăstarea populaţiei, ale cărui rezultate trebuie prezentate la această adunare.
Contestare înăbușită
După săptămâni de manifestaţii care au făcut regimul să tremure, sistemul Lukaşenko a reuşit să înăbuşe contestarea cu valuri de reţineri în masă, violenţe poliţieneşti şi arestarea sau exilarea oricărei figuri a mişcării de protest.
Ministrul lituanian al afacerilor externe, Gabrielius Landsbergis, care urmăreşte îndeaproape criza din ţara vecină, a denunţat această adunare ca pe o „încercare de a imita dialogul cu societatea civilă”.
„Persecutarea opozanţilor politici (...) arată clar că este vorba doar de un dialog între Aleksandr Lukaşenko şi partizanii săi”, a declarat el pentru AFP.
Dacă occidentalii s-au ridicat împotriva represiunii şi au sancţionat Minskul, liderul belarus a putut conta pe sprijinul fără rezerve al Moscovei.
„Totul va depinde de unitatea noastră cu Rusia. Vom putea asigura stabilitatea ţării noastre numai dacă suntem uniţi”, a subliniat joi Lukaşenko, dând asigurări că tentativele occidentale de a răsturna situaţia din Belarus sunt „o trambulină pentru un atac contra Moscovei”.
Poliţia a promis să „elimine orice acţiune ilegală” joi şi vineri, în vreme ce canalul de Telegram al opoziţiei NEXTA a chemat la manifestaţii. Mai multe străzi din centrul Minskului vor fi închise, oficial din cauza zăpezii, potrivit media locale.
1
1
