Deranjaţi de evoluţiile preşedintelui turc, Recep Tayyip Erdogan, europenii au pus condiţii joi, 21 ianuarie, emisarului acestuia, Mevlüt Cavusoglu, pentru o normalizare a relaţiilor cu Turcia şi îi vor comunica refuzul lor de a şterge cu buretele acţiunile "agresive" ale Ankarei. Ministrul afacerilor externe turc s-a întâlnit joi după amiaza la Bruxelles cu şeful diplomaţiei europene, spaniolul Josep Borrell.

HotNews.roFoto: Hotnews

Europenii au luat notă de voinţa preşedintelui turc de a linişti relaţiile devenite furtunoase cu UE. Dar nu au încredere în "declaraţiile de intenţie" şi vor "fapte şi acţiuni concrete", a declarat luni Peter Stano, purtătorul de cuvânt al lui Josep Borrell. "Sperăm cu toţii că vorbele preşedintelui turc vor fi repede transformate în acţiuni concrete şi durabile care să dovedească reala sa bunăvoinţă faţă de UE", a declarat pentru AFP şeful diplomaţiei din Luxembourg, Jean Asselborn. Dar "nimeni nu are intenţia să şteargă cu buretele", a avertizat el. "UE rămâne decisă să-şi apere interesele şi pe cele ale statelor sale membre şi să apere stabilitatea regională", a dat el asigurări.

Subiectele de tensiune sunt numeroase: contenciosul cu Grecia şi Cipru, implicarea Ankarei în conflictele din Siria, în Libia şi în Nagorno-Karabah, cearta cu Parisul, încălcări ale embargoului ONU pe arme în Libia, acţiuni militare agresive în Mediterana de est. Liderii europeni i-au întins mâna preşedintelui Erdogan în iunie 2020, dar el a respins-o. Ei au decis în decembrie să sancţioneze Ankara pentru continuarea forajelor unilaterale de gaze în zona economică exclusivă a Ciprului.

"Şandramaua se dărâmă"

Europenii vor adăuga nume pe o listă deschisă în noiembrie 2019 pe care figurează deja doi lideri ai Turkish Petroleum Corporation (TPAO), care au interdicţie de a primi vize şi ale căror bunuri din UE sunt îngheţate. "Lucrul la listă este în desfăşurare. Este complex şi e prea devreme să ne pronunţăm asupra rezultatului sau asupra momentului exact al încheierii lui", a explicat Jean Asselborn. Un acord ar putea totuşi fi dat pe mai multe nume la reuniunea miniştrilor afacerilor externe din 25 ianuarie, a arătat un diplomat european.

Ankara are două luni să convingă Uniunea. Josep Borrell urmează să prezinte un raport privind relaţiile politice, economice şi comerciale dintre UE şi Turcia şi să propună opţiuni liderilor europeni pentru summitul din martie. Europenii nu au încredere în preşedintele turc care şi-a tot schimbat atitudinea în ultimele luni. "Mai sunt multe de făcut pentru a deschide un dialog sincer cu Turcia", recunoaşte Josep Borrell.

Dar curentul s-a schimbat pentru preşedintele Erdogan o dată cu pierderea sprijinului Statelor Unite şi venirea la putere a lui Joe Biden. În plus, "uriaşele probleme economice" ale Turciei nu-i permit să taie legăturile cu Europa, primul său partener comercial.

"Şandramaua se dărâmă şi el e pe cale să piardă sprijinul clasei mijlocii", explică un oficial european. "Turcii se prezintă ca fiind de încredere", ironizează un diplomat european de rang înalt. "Dar europenii aşteaptă să vadă dacă această atitudine este sinceră şi de durată. Episoadele precedente i-au învăţat minte", a adăugat el.

Germania, prima putere economică a UE, mizează pe liniştire. Ministrul german al afacerilor externe, Heiko Maas, a mers luni la Ankara pentru a saluta "semnalele pozitive" adresate de preşedintele turc şi să se "alăture" iniţiativelor sale. "Cu anumite state, palma funcţionează. Cu Turcia, nu funcţionează", remarcă italianca Nathalie Tocci, directoare la Istituto Affari Internazionali şi consilieră a lui Josep Borrell.

"Sperăm într-o destindere durabilă în relaţiile noastre cu Turcia, în aşa fel încât să facă nenecesară o nouă extindere a sancţiunilor în martie", spune Jean Asselborn. "Dar trebuie să ne asigurăm că suntem gata, dacă vreodată nu va exista o altă alegere pentru UE", a avertizat el.

Le Figaro (preluare Rador)