Rusia a condamnat-o marţi pe Karina Ţurcan - fostă membră în consiliul de administraţie al companiei energetice Inter Rao EES din Rusia - la 15 ani de închisoare pentru spionaj, într-un proces cu uşile închise, transmite Reuters, care citează informaţii transmise de agenţia de presă RIA.
Karina Ţurcan, originară din Republica Moldova și având cetățenie română, a fost arestată în 15 iunie 2018 în Rusia, fiind suspectată că a transmis informații secrete Moldovei, legate de livrările de energie către Crimeea și teritoriile separatiste pro-ruse din estul Ucrainei.
Karina Ţurcan a fost acuzată de transmiterea către Serviciul de Informaţii şi de Securitate al Republicii Moldova (SIS) a conţinutului unor scrisori clasificate ale Ministerului Energiei rus.
Ţurcan, care şi-a susţinut nevinovăţia, a fost arestată în iunie 2018.
La începutul acestui an, Ţurcan s-a adresat preşedintelui rus Vladimir Putin cu rugămintea efectuării unei anchete independente în cazul său, atrăgându-i atenţia că întregul ei dosar se bazează pe date fabricate. Ea afirma atunci că acuzarea se baza pe câteva documente. Primul reprezenta o copie xerox a unei investigaţii efectuate de un agent al SIS, care conţinea date personale ce se potriveau cu datele lui Ţurcan. 'Este o copie greu lizibilă, din care parţial lipsesc pagini: sunt datele mele de bază, care pot fi colectate despre oricare dintre noi: adresă, educaţie', susţinea ea, indicând că era vorba de un formular care putea fi descărcat şi de pe internet.
Un al doilea document era compus din presupuse interceptări ale serviciilor secrete ruse ale unor informaţii care ar fi fost transmise de SIS la biroul NATO, declara Ţurcan cu acel prilej, explicând că din nou era vorba despre nişte copii xerox greu lizibile în limba engleză, care ar fi reprezentat - conform acuzării - traducerea exactă a unor scrisori confidenţiale ale ministrului energiei rus, Aleksandr Novak, şi adjunctului său, Anatoli Ianovski.
În apelul său către preşedintele Putin, Ţurcan a insistat că ea nu a avut acces la acele scrisori pentru că în genere nu avea acces la informaţii considerate secret de stat, adăugând că respectivele texte se refereau la livrări de gaze ruseşti în Republica Moldova, furnizările de gaze ruseşti în Crimeea şi chestiuni legate de livrări de resurse energetice pe teritoriul Federaţiei Ruse. (sursa: Agerpres)
3
35
