Prezentând simptome timpurii ale febrei hemoragice, pacienta stă liniștită pe patul ei, luptându-se cu doi copii mici disperați să fugă din camera de spital asemănătoare unei celule. Aceștia așteaptă rezultatele unui test pentru Ebola, potrivit CNN.
Pacienta nu poate comunica cu rudele ei decât printr-o fereastră de observație. Identitatea ei este secretă, pentru a o proteja de a fi ostracizată de localnici care se tem de infecția cu Ebola. Și copiii ei au fost testați, dar, deocamdată, nu prezintă simptome.
Există un vaccin și un tratament pentru Ebola, care au scăzut viteza cu care acesta ucide.
Dar întrebarea din spatele minții tuturor este: Ce se întâmplă dacă această femeie nu are Ebola? Ce se întâmplă dacă, în schimb, este pacientul zero al „bolii X”, prima infecție cunoscută a unui nou agent patogen care ar putea mătura lumea la fel de repede precum Covid-19, dar care are o rată a mortalității Ebola între 50% și 90%?
Nu este vorba de science fiction. Este o frică științifică, bazată pe fapte științifice.
Omenirea se confruntă cu un număr necunoscut de viruși noi și potențial fatali care ies din pădurile tropicale africane, potrivit profesorului Jean-Jacques Muyembe Tamfum, care a ajutat la descoperirea virusului Ebola în 1976 și a fost de atunci în prima linie a căutării de noi agenți patogeni.
"Suntem acum într-o lume în care vor ieși noi agenți patogeni", a declarat el pentru CNN. „Și asta constituie o amenințare pentru umanitate”.
Ca tânăr cercetător, Muyembe a prelevat primele probe de sânge de la victimele unei boli misterioase care a provocat hemoragii și a ucis aproximativ 88% dintre pacienți și 80% din personalul care lucra la spitalul de misiune Yambuku când a fost descoperită boala.
Ebola
Foto: HotnewsFiolele de sânge au fost trimise în Belgia și SUA, unde oamenii de știință au găsit un virus în formă de vierme. Ei l-au numit „Ebola”, după râul aflat aproape de focarul din țara care atunci era cunoscută sub numele de Zair.
Identificarea Ebola s-a bazat pe un lanț care a legat cele mai îndepărtate părți ale pădurilor tropicale africane de laboratoarele de înaltă tehnologie din vest.
Acum, Occidentul trebuie să se bazeze pe oamenii de știință africani din Congo și din alte părți pentru a acționa ca sentinele pentru a avertiza împotriva bolilor viitoare.
În Ingende, temerile de a întâlni un virus nou, mortal, au rămas foarte reale chiar și după recuperarea pacientului, prezentând simptome care arătau ca Ebola. Probele ei au fost testate la fața locului și trimise la Institutul Național de Cercetări Biomedice din Congo (INRB) din Kinshasa, unde au fost testate în continuare pentru alte boli cu simptome similare. Totul a revenit negativ, boala care a afectat-o rămâne un mister.
Muyembe a avertizat despre multe alte boli zoonotice - cele care sar de la animale la oameni - care vor veni
Febra galbenă, diferite forme de gripă, rabie, bruceloză și boala Lyme se numără printre cele care trec de la animale la oameni, adesea prin intermediul unui vector, cum ar fi o rozătoare sau o insectă. Acestea au mai provocat epidemii și pandemii.
HIV a apărut dintr-un tip de cimpanzeu și a mutat într-o ciumă modernă la nivel mondial. SARS, MERS și virusul Covid-19- cunoscut sub numele de SARS-CoV-2 -sunt toate coronavirusuri care au sărit la oameni din „rezervoare” necunoscute - termenul folosit de virologi pentru gazdele naturale ale virusului - în regnul animal. Se crede că Covid-19 își are originea în China, posibil la lilieci.
Muyembe crede că viitoarele pandemii ar putea fi mai rele decât Covid-19, mai apocaliptice? „Da, da, cred că da”, a spus el.
Noi viruși în dezvoltare. Dispariția habitatelor animalelor mari
De când prima infecție de la animal la om, febra galbenă, a fost identificată în 1901, oamenii de știință au descoperit cel puțin încă 200 de viruși care cauzează boli la om. Potrivit cercetărilor efectuate de Mark Woolhouse, profesor de epidemiologie a bolilor infecțioase la Universitatea din Edinburgh, noi specii de viruși sunt descoperite cu o rată de trei până la patru pe an. Majoritatea provin din animale.
Experții spun că numărul tot mai mare de viruși emergenți este în mare parte rezultatul distrugerii ecologice și al comerțului cu animale sălbatice.
Pe măsură ce habitatele lor naturale dispar, animale precum șobolanii, liliecii și insectele supraviețuiesc acolo unde animalele mai mari dispar. Ei sunt capabili să trăiască alături de ființe umane și sunt suspectați frecvent că sunt vectorii care pot transporta noi boli la oameni.
1
11
