Uniunea Europeană (UE) va pune în practică planul său de relansare în 25, dacă Polonia şi Ungaria persistă în refuzul lor de a valida acest proiect de buget multianual, a avertizat duminică, 6 decembrie, secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clément Beaune, într-un interviu pentru "Journal du dimanche", potrivit Le Monde.
"Bugetul multianual începe la 1 ianuarie. Dacă Ungaria şi Polonia refuză în continuare să valideze lucrurile aşa cum sunt, atunci va trebui adoptată o soluţie mai radicală care constă în aplicarea planului de relansare european în 25 de state", a spus el. "Este greu juridic, dar este posibil. Poziţia noastră e clară: nu vom sacrifica nici relansarea, nici statul de drept".
Pe 16 noiembrie, Ungaria şi Polonia și-au exercitat dreptul de veto împotriva adoptării proiectului de buget al UE pentru perioada 2021-2027 şi planului de relansare, care reprezintă împreună 1.800 de miliarde de euro, instanţele europene legând accesul la fonduri europene de respectarea statului de drept.
Dacă Uniunea ar merge mai departe în 25 în loc de 27, Ungaria şi Polonia ar fi penalizate greu, a amintit Clément Beaune. "Ungurii şi polonezii o ştiu. Este valabil şi pentru finanţarea fondurilor de coeziune care le sunt destinate. Ele ar putea fi reduse sau încetinite atâta vreme cât bugetul mutianual nu va fi votat. Ei ar pierde mai multe miliarde de euro. Nu este o ameninţare, ci consecinţa directă a lipsei unui nou buget dacă ei îşi menţin veto-ul pe ansamblu".
Brexit: veto contra acordului, dacă va fi necesar
Franţa își va exercita dreptul de veto dacă s-ar ajunge la un acord între negociatorii europeni şi britanici şi acesta s-ar dovedi neconform intereselor sale, a adăugat Clément Beaune. "În acest test de suveranitate, Uniunea Europeană trebuie să-i apere pe ai săi, intersele sale şi modelul său. O vom face. Dacă va exista un acord, vom evalua textul, îl vom analiza", a precizat secretarul de stat pentru afaceri europene. "Dar, dacă acordul nu va fi bun şi nu va fi conform intereselor noastre şi în special ale pescarilor, noi, Franţa, ca fiecare stat membru, vom putea exercita dreptul de veto".
Pescuitul, împreună cu regulile unei concurenţe echitabile şi mecanismul de reglementare a litigiilor este unul din principalele puncte de divergenţă care împiedică cele două tabere sa ajungă la un acord cel puţin cu o lună înainte de data limită de 31 decembrie.
"Accesul în proporţie de 100% la cotele de pescuit în zona maritimă a Regatului Unit ştim că s-a încheiat. Dar e nevoie de un acces larg şi durabil", a explicat Clément Beaune. "Britanicii nu pot să vrea pe de o parte accesul la toată piaţa noastră unică europeană şi pe de alta să excludă pescuitul din acest ansamblu".
Potrivit secretarului de stat francez, poziţia Parisului nu este izolată, Europa face front comun în exigenţele sale faţă de Londra şi Franţa se simte susţinută de Germania şi de lidera ei, Angela Merkel. "Cât despre cancelar, ea doreşte un acord, dar apără şi nivelul nostru de exigenţă şi cunoaşte suficient de bine piaţa europeană pentru a prevedea cum va suferi economia germană de pe urma unui acord prost. Pe scurt, pariul britanic de a diviza Uniunea a eşuat".
8
3
