În urmă cu un an, Ursula von der Leyen a fost aleasă președinte al Comisiei UE. Printre prioritățile sale se numără reformarea Uniunii Europene, concentrându-se pe conversia ecologică a economiei cuprinsă în celebrul său New Green Deal. "Vom iniția împreună o transformare care va cuprinde fiecare aspect al societății și economiei noastre", a promis în discursul său inaugural din decembrie 2019. Dar, apoi, scara priorităților a fost răsturnată de coronavirus.
Cu siguranță, Ursula nu știa că o pandemie va izbucni în curând în lume, în special în Bătrânul Continent. Totuși, evaluările abilității sale de a gestiona criza sunt destul de pozitive, după cum a remarcat Jacob Kirkegaard, analist la "German Marshall Fund". "Până acum, Von der Leyen a reușit să gestioneze bine pandemia, iar chestiunile asupra cărora ar trebui să progreseze sunt cele ale migrației, ale agendei digitale și ale mediului înconjurător", a spus Kirkegaard.
Von der Leyen nu a strălucit în politica externă, potrivit altor analiști.
"Când a preluat funcția, Ursula s-a prezentat cu acest slogan care ar fi împins către o comisie geopolitică, dar apoi s-a concentrat mult pe conceptul valorilor europene făcând distincția între cei care le împărtășesc și cei care nu le respectă", observă Shada Islam, expert în comunicare instituțională și director al "New Horizons". Și acum, cu alegerea democratului Joe Biden la Casa Albă "ar putea cădea în tentația de a reveni să se învârtă în jurul Americii, fără să își asume propriile responsabilități în relațiile cu vecinii noștri și, în special, cu Africa. Și cu China a sosit momentul să reflecteze și să instaureze relații mai stabile și mai raționale", concluzionează expertul în comunicare, Shada Islam.
Ursula von der Leyen, în ultimele luni, nu a omis să rostească cuvinte frumoase în favoarea drepturilor comunității LGBT, reamintind că: "A fi tu însuți nu este o chestiune de ideologie, ci de identitate".
La sediul Comisiei Europene, Von der Leyen este văzută ca un șef care vrea să aibă totul sub control. "Ea vine din cel mai mare stat membru al Uniunii Europene și era foarte apropiată politic de Angela Merkel. Deci aș spune că a dat, fără îndoială, o amprentă ierarhică Comisiei", amintește Kirkegaard, referindu-se la Germania.
Primul an trebuie să i se fi părut incredibil de lung. Și acum mai are încă patru la cârma Bruxellesului, unde după pandemie va trebui să facă socotelile cu consecințele economice ale recesiunii și ale Brexitului. EURONEWS (preluare Rador)
