Economia mondială după șocul Covid-19: China și giganții internetului ies întăriți

Miercuri, 2 decembrie 2020, 17:04 Actualitate | Internaţional

Apariția pandemiei de Covid-19 în urmă cu un an a provocat o criză economică fără precedent și a redat statelor un rol de prim plan, dar a și amplificat mai multe tendințe majore ale mondializării, de la ascensiunea Chinei până la afirmarea puterii GAFA, scrie AFP.

Covid-19, o criză fără precedent

Dacă ar trebui să reținem o singură cifră, - în aprilie, 20,5 milioane de locuri de muncă au fost pierdute în Statele Unite.

1929 a fost anul crahului bursier iar 2008 al crizei financiare. În 2020, șocul este exogen dar paralizează ansamblul sectoarelor economiei "fizice".

Măsurile de carantină care, în aprilie, au afectat jumătate din omenire, sunt un șoc incredibil pentru o economie mondială care funcționează fără stocuri, cu lanțuri de producție distruse.

Avioanele, care de obicei transportă 4,3 miliarde de persoane anual, sunt stopate la sol. Turismul în masă, care reprezintă 10,5% din PIB-ul mondial, se oprește. Navele cargo rămân ancorate, cu mii de membri ai echipajelor. Transporturile și uzinele funcționează la viteză redusă, micile magazine, restaurantele și teatrele închid porțile.

În schimb, noile tehnologii, telecomul, distribuția online și industria pharma profită de această criză denumită uneori "darwiniană" și care accelerează tranziția spre digital.

Spre deosebire de 2008, economiile emergente resimt din plin criza încă de la început. Exporturile cad, prețul materiilor prime se prăbușește și el. În 2020, FMI se așteaptă la o recesiune mondială de 4,4%.

Speranța unei relansări rapide în V a dispărut odată cu noua carantină din toamnă, prezicând un an 2021 puternic perturbat. Avansurile înregistrate pe frontul vaccinului în noiembrie lasă însă să se întrevadă o ieșire din criză.

"Indiferent de cost"

O altă diferență față de crizele precedente, răspunsul guvernelor a fost imediat și masiv, "indiferent de cost", potrivit formulei folosite de președintele francez Emmanuel Macron.

Dar nimic nu ar fi fost posibil fără Rezerva federală americană, Banca centrală europeană, Banca Angliei sau a Japoniei, care au deschis larg buzunarele pentru a achiziționa masiv titluri de stat.

Guvernele renunță la respectarea recomandărilor legate de nivelul deficitelor: datoria zonei euro urmează să depășească 100% din PIB în 2020.

Circa 11.000 de miliarde de dolari sunt cheltuite de statele din G20 pentru a susține companiile sau familiile. Fără a putea însă împiedica valuri de concedieri.

Statele Unite au efectuat un sfert din aceste cheltuieli. Uniunea Europeană a conceput un plan masiv de relansare de 750 miliarde euro, finanțat printr-un împrumut comun, dar care încă nu este operațional, din cauza opoziției Ungariei și Poloniei.

China, în centrul jocului

Locul de naștere al pandemiei, China este inițial fragilizată de acest virus care a provocat o recesiune istorică (-6,8% în primul trimestru). Acuzat că a întârziat să informeze Organizația Mondială a Sănătății, Beijingul este pus sub acuzare. Dar planeta se aruncă spre măștile "made in China".

În 2020, China ar trebui să fie singura mare economie care va afișa o creștere, estimată la 1,9% de FMI. Aceasta a reușit chiar să-și sporească cota de piață în comerțul mondial, grație exporturilor de produse medicale și echipamente pentru telemuncă, potrivit companiei Euler Hermes.

În timp ce Statele Unite sunt afectate puternic de pandemie și de o tranziție prezidențială dificilă, "Imperiul de mijloc" continuă să-și avanseze pionii. La jumătatea lui noiembrie, semnează un acord comercial care reunește 15 țări din Asia și Pacific, cel mai mare din lume.

China deține de asemenea în mare parte cheia problemei în creșterea datoriei țărilor sărace, pe care o deține în proporție de peste 60%.

GAFA, tot mai puternice

Google, Amazon, Facebook și Apple au profitat de carantină și de blocajele care au antrenat avansul masiv al achizițiilor pe internet. Cifra de afaceri a Amazon a crescut cu 37% în trimestrul trei, la 96 de miliarde de dolari.

"Grupurile puternice devin și mai puternice", rezumă analistul Daniel Ives de la Wedbush Securities. Iar acțiunile cresc masiv pe burse: +31% pentru Google, +34% pentru Facebook, +36% pentru Microsoft, +58% pentru Apple și +72% pentru Amazon de la 1 ianuarie.

Această hegemonie nu este însă lipsită de contestări. Abuz de poziție dominantă, difuzare de conținut care incită la ură, dezinformare, folosirea datelor personale, optimizare fiscală, împărțirea neechitabilă a veniturilor în detrimentul mass media: acuzațiile și procedurile se acumulează pe cele două maluri ale Atlanticului împotriva acestor giganți care sunt adevărați "adversari ai statelor", după cum i-a denumit ministrul francez al Economiei Bruno Le Maire.