Abiy Ahmed, premierul Etiopiei și laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 2019, a respins ferm eforturile comunității internaționale de a pune capăt ostilităților în regiunea Tigray din nordul țării, relatează The Guardian.

HotNews.roFoto: Hotnews

Anunțul lui Abiy de miercuri a venit la câteva ore înainte de expirarea unui ultimatum dat liderilor Tigray de a se preda înainte ca trupele federale să atace capitala regiunii, Mekelle și a fost făcut pe fondul apelurilor tot mai numeroase pentru o mediere a conflictului care amenință să destabilizeze zone întinse din estul Africii.

Sute, posibil mii de persoane și-au pierdut viața până în prezent din cauza conflictului, numeroase altele fiind nevoite să își abandoneze locuințele.

Liderul Frontului de Eliberare a Poporului Tigray (TPLF), partidul de guvernământ al regiunii, a declarat marți că oamenii săi sunt „pregătiți să moară” pentru a-și apăra pământul natal, respingând cererea lui Abiy de a-și preda armele în termen de 72 de ore.

Abiy a lansat o campanie militară împotriva TPLF în 4 noiembrie, acuzând liderii din regiune de atacarea unor baze militare federale din nordul țării și de tentative de destabilizare a guvernului federal pe care îl conduce.

Premierul în vârstă de 44 de ani, laureatul Premiului Nobel pentru Pace de anul trecut, a afirmat că TPLF a orchestrat o „serie de atacuri violente” în întreaga Etiopie „pentru a frustra procesul de democratizare”.

„Un element fundamental al ordinii legale internaționale este principiul non-intervenției în problemele interne ale statelor suverane...Îndemnăm cu respect comunitatea internațională să se abțină de la orice acte de intervenție nelegale și care nu sunt binevenite”, a afirmat Abiy.

„Fără milă”

În primul an de după ce a ajuns la putere acesta a eliberat mii de prizonieri politici și a implementat o serie de reforme. O parte a acestora au fost inversate în al doilea său an de mandat pe fondul escaladării tensiunilor politice și etnice.

Oficialii guvernului federal din Addis Abeba, capitala Etiopiei, afirmă că ofensiva din Tigray este o „operațiune de impunere a legii” menită să înlăture liderii rebeli „trădători” și să restabilească autoritatea executivului central.

TPLF afirmă că își apără drepturile legitime conferite de constituția țării care permite dreptul la autodeterminare al regiunilor, cauză introdusă pentru a conferi un grad de libertate în cazul unor derapaje antidemocratice ale puterii centrale.

Forțele federale ale lui Abiy au anunțat că se află la 60 de kilometri distanță de Mekelle, capitala Tigray, amenințând că vor lansa un atac „fără milă” asupra orașului, avertizând civilii să se distanțeze de TPLF și să părăsească orașul cât timp încă mai pot.

Amenințarea a provocat îngrijorări la nivel global, activiștii pentru drepturile omului afirmând că ar putea fi încălcată legislația internațională.

Abiy speră cel mai probabil să obțină sprijin din partea altor națiuni africane prin apelul la principiul non-intervenției pentru a respinge presiunile tot mai mari venite din partea ONU, Statelor Unite, Uniunii Europene și a altor puteri care cer un armistițiu.

ONU a programat, anulat, apoi reprogramat marți o primă întrunire pentru a discuta situația din Tigray, atât țările europene cât și cele din Africa cerând organizarea unei dezbateri.

UE, care oferă asistență umanitară considerabilă Etiopiei, și-a exprimat de asemenea îngrijorările privind „creșterea violenței pe criterii etnice, numeroasele victime, încălcările drepturilor omului și ale legislației internaționale privid protejarea acestora”.

Președintele Uniunii Africane, sud-africanul Cyril Ramaphosa, a susținut trimiterea a trei emisari speciali în Etiopia, însă inițiativa pare să fi pierdut din elan după ce oficialii din Addis Abeba au declarat că niciunui delegat nu îi va fi permis să se întâlnească cu liderii TPLF.

Citește și: