Etiopia pare să se apropie cu pași rapizi de un război civil, premierul Abiy Ahmed, un laureat al premiului Nobel pentru pace, anunțând luni o operațiune militară „finală” împotriva guvernului regiunii Tigray din nordul țării, transmite BBC.

Premierul Etiopiei, Abiy AhmedFoto: Wikimedia / Stefan Puscasu

Luptele dintre forțele guvernamentale ale lui Abiy Ahmed și Frontul de Eliberare a Poporului Tigray (TPLF) au făcut deja sute de victime și amenință să scindeze țara.

În timp ce luptele continuă pe teren, ambele părți poartă și un război al cuvintelor. Fiecare încearcă să își mobilizeze forțele și să convingă că dreptatea este de partea sa. Guvernul din Addis Abeba și TPLF se acuză reciproc de declanșarea conflictului.

Abiy afirmă că ofițeri ai armatei au fost uciși cu sânge rece. Liderul tigrayan Debretsion Gebremichael spune că regiunea a fost atacată de forțele speciale etiopiene împreună cu trupe din Eritreea învecinată.

„Ani de întuneric”

Cele două tabere văd istoria Etiopiei din puncte de vedere total diferite.

Împăratul Haile Selassie a fost detronat de o revoluție în 1974 și o juntă militară cunoscută sub numele de „Derg” a acaparat puterea. Aceasta a instaurat infama „teroare roșie”, mii de tineri fiind uciși de regimul militar iar țara cuprinsă de un război civil îndelungat.

Tigrayenii își amintesc de acea perioadă ca fiind una sumbră, bombardamentele aeriene zilnice forțându-i să se deplaseze doar noaptea.

1.800 de persoane au murit într-un atac aerian din 1988 asupra pieței din Hausien iar supraviețuitorii își amintesc că fumul și praful din urma bombardamentului au transformat o zi însorită într-una întunecată ca miezul nopții.

O coaliție condusă de TPLF și Frontul Revoluționar Democrat al Poporului (EPRDF) au învins guvernul militar în 1991.

Liderul EPRDF, tigrayanul Meles Zenawi, a afirmat în ziua în care a preluat puterea că obiectivul său numărul unu este ca etiopienii să ajungă să mănânce trei mese pe zi.

În cei 27 de ani în care EPRDF a fost la putere rata mortalității infantile a scăzut de la 20% la 5% și foamea a fost eradicată.

Refugiați Etiopia

Războiul civil se încheiase dar Etiopia nu a devenit o democrație.

Premierul actual Abiy Ahmed și susținătorii săi denumesc perioada respectivă „cei 27 de ani de întuneric”.

O nouă generație de tineri s-a simțit redusă la tăcere și exclusă din procesul politic. Aceștia argumentează că un grup restrâns de tigrayeni dominau viața politică, armata și economia înspre propriile beneficii.

Abiy Ahmed, un etnic oromo, a venit la putere pe valul de nemulțumire. EPRDF l-a ales ca lider al partidului și prin urmare prim-ministru în 2018.

Acesta a implementat rapid politici liberale, a dizolvat coaliția EPRDF și a fondat un nou Partid al Prosperității.

Aceste mutări i-au adus susținere populară. Criticii săi afirmă însă că „a demantela nu înseamnă construire”.

Abiy a încheiat un tratat de pace cu Eritreea pentru care i-a fost acordat Premiul Nobel pentru Pace anul trecut și a devenit un apropiat al lui Isaias Afwerki, președintelui Eritreei, în pofida faptului că acesta a declarat de mult timp că scopul său este dezmembrarea Etiopiei.

Abiy este un penticostal devodat și adesea vorbește despre mandatul său ca venind din partea lui Dumnezeu. Scrierile sale, inclusiv lucrarea sa de doctorat, sună ca niște cărți de „self-help” de la școlile de business.

Dar nici el nici noul său partid al Prosperității nu s-au confruntat cu vreun test electoral.

„Renunțați la constituție”

Însă Abiy spune că TPLF a trecut de-o linie roșie când a organizat alegeri regionale în luna septembrie. Guvernul federal nu autorizase scrutinul și Partidul Prosperității nu a putut candida.

TPLF susține în schimb că alegeri la nivel național trebuiau să aibă loc mai devreme în cursul anului și au fost amânate în mod repetat - parțial din cauza pandemiei de COVID-19 - și că mandatul guvernului a expirat fără să fie stabilită o dată fermă pentru alegeri.

Tigrayenii spun că guvernul lor este singurul care a fost mandatat de alegători.

Miza luptei politice este constituția țării. Etiopia are un sistem federal care le permite grupurilor etnice majoritare să își administreze propriile regiuni.

Constituția a fost adoptată în 1994, la scurt timp după ce EPRDF a preluat puterea, însă Abiy dorește acum să renunțe la ea.

Susținători ai premierului Abiy Ahmed

În mod unic, statele regionale ale Etiopiei au dreptul la autodeterminare. Spiritul acestei prevederi este că dacă are loc o prăbușire a democrației la centru, o regiune să poată să meargă pe drumul său.

Acest lucru nu a fost cerut doar de tigrayeni ci și de liderii altor grupuri marginalizate istoric, precum și de conducătorii oromo, cel mai mare grup etnic al Etiopiei.

TPLF nu a cerut o secesiune însă confruntările de zilele acestea par să îi aducă pe tigrayeni în direcția respectivă.

Dominația politică a TPLF a fost privită cu resentimente de mulți etnici oromo și alte grupuri etnice din sudul Etiopiei dar toate prețuiau dreptul la autodeterminare acordat de constituție.

Anul trecut unul din aceste grupuri, etnicii sidama, au votat să aibă propriul stat federal.

„Conducere sau ruină”

Premierul Abiy s-a întors împotriva mișcării de tineret oromo care l-a adus la putere. Peste 150 de persoane și-au pierdut viața în reprimarea violentă a protestelor declanșate de uciderea unui popular cântăreț oromo.

Alte 10.000 au fost încarcerate de forțele lui Abiy, printre acestea numărându-se Jafwar Mahomed, fondatorul Rețelei Media Oromo, acuzat de terorism.

O altă persoană arestată este liderul de opoziție Lidetu Ayalew care este ținut în închisoare în pofida unui ordin judecătoresc care a ordonat eliberarea sa.

Grupuri înarmate care își spun Armata de Eliberare Oromo au ucis peste 50 de persoane din Amhara în urmă cu două săptămâni. Abiy a dat vina pe „dușmanii Etiopiei” care ar fi hotărâți să „conducă sau ruineze țara” - referință la TPLF.

Baza de putere a premierului o reprezintă în principal elita politică din Amhara care vrea să abolească sistemul federal în favoarea unui guvern central puternic.

Forțe guvernamentale care luptă pe frontul Tigray

Există suficiente motive bune pentru a critica federalismul pe criterii etnice dar diversele grupuri din Etiopia, bine înarmate și active politic, au făcut cât se poate de clar că nu pot fi conduse împotriva voinței lor.

Rapoartele de pe front vorbesc despre masacre ale civililor din Amhara. Rapoartele din capitala Addis Abeba și alte orașe vorbesc despre arestări masive și încarcerări ale tigrayenilor.

Forțele guvernamentale au fost acuzate că au impus un „blackout” mediatic asupra Tigray și o blocadă totală asupra întregii regiuni, oprind proviziile și ajutoarele umanitare.

TPLF spune că a capturat soldați din Eritreea care au invadat regiunea Tigray.

Scopul declarat al războiului purtat de Abiy este impunerea controlului federal asupra regiunii. Niciun observator din Etiopia nu crede că acest lucru este posibil.

Președintele Eritreei, apropiat de Abiy și suspectat de planificarea operațiunii militare din Tigray, nu a făcut nicio declarație.

Conflictul din Etiopia scapă de sub control cu fiecare zi care trece și va duce probabil la pierderea a zeci de mii de vieți.

După cum prognoza chiar un raport din 2002 al guvernului privind securitatea națională: „Perspectiva dezintegrării nu poate fi exclusă complet”.