Iranul a respins sâmbătă informaţiile privind uciderea la Teheran a numărului 2 din Al-Qaida de către agenţi israelieni, afirmând că este vorba despre „informaţii fabricate” de Statele Unite şi Israel, şi a negat prezenţa pe teritoriul său a unor membri ai grupării jihadiste, scriu agențiile AFP şi EFE, citate de Agerpres.
Cotidianul american The New York Times a relatat vineri că, potrivit unor surse de informaţii neidentificate, Abdullah Ahmed Abdullah, inculpat de un mare juriu federal american pentru rolul său în planificarea atentatelor cu bombă asupra ambasadelor SUA din Kenya şi Tanzania în 1998, soldate cu 224 de morţi şi peste 5.000 de răniţi, a fost împuşcat de agenţi israelieni pe motociclete, în timpul unei misiuni secrete, la cererea Washingtonului, în Teheran, pe 7 august, data la care au avut loc atacurile asupra ambasadelor Statelor Unite în cele două ţări africane.
Acest responsabil al organizaţiei Al-Qaida, cunoscut sub numele de combatant ca Abu Mohammed al-Masri şi care se afla pe lista celor mai căutaţi terorişti a FBI, a fost împuşcat împreună cu fiica sa care îl însoţea, Miriam. Ea era văduva lui Hamza bin Laden, unul dintre fiii lui Osama Bin Laden, liderul Al-Qaida în anii 1990, potrivit New York Times.
Duşmanii Iranului, Statele Unite şi Israelul, „încearcă să scape de responsabilitatea actelor criminale ale Al-Qaida şi ale altor grupări teroriste din regiune şi leagă Iranul de aceste organizaţii infracţionale prin minciuni şi scurgeri de informaţii fabricate către mass-media”, a reacţionat sâmbătă purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Saeed Khatibzadeh, într-un comunicat.
Saeed Khatibzadeh, care a negat prezenţa membrilor Al-Qaida în Iran, a subliniat că această grupare s-a născut din cauza politicilor greşite ale Statelor Unite şi ale aliaţilor săi din regiune, sfătuind mass-media americane să „nu cadă în capcana scenariilor hollywoodiene ale unor oficialităţilor americane şi ale sioniştilor”.
(Saeed Khatibzadeh / Sursa foto: mfa.gov.ir)
Responsabili ai serviciilor de informaţii americane au declarat pentru The New York Times că Abdullah Ahmed Abdullah a fost „reţinut” de Iran din 2003, dar că trăia liber cel puţin din 2015 într-o suburbie de lux a Teheranului.
În ziua morţii sale, el conducea o berlină Renault L90 albă cu fiica sa alături, când doi bărbaţi înarmaţi pe o motocicletă au tras asupra lor de cinci ori cu un pistol cu amortizor de zgomot, relatează cotidianul american.
Televiziunea iraniană a raportat la acea vreme, citând o sursă de poliţie neidentificată, că un automobilist a împuşcat şi a ucis un tată şi o fiică pe strada Pasdaran din nordul Teheranului, lângă casa vicepreşedintelui miliţiilor şiite irakiene, Abu Mahdi al Mohandes, care şi-a pierdut viaţa în timpul unui asasinat efectuat de SUA în Irak.
Agenţia oficială de ştiri iraniană Irna şi agenţia de ştiri Mehr au raportat atunci un incident similar şi au identificat victimele ca fiind Habib Dawoud, un profesor de istorie libanez în vârstă de 58 de ani, şi fiica sa Maryam, în vârstă de 27 de ani, fără să ofere mai multe detalii.
„Individul de pe motocicletă a tras de pe trotuar şi a fugit”, iar anchetele poliţiei sunt în curs, au adăugat cele două agenţii. De atunci nu au fost raportate noutăţi.
Autorităţile federale americane oferiseră o recompensă de 10 milioane de dolari (8,45 milioane de euro) pentru orice informaţie care să ducă la capturarea lui Abdullah Ahmed Abdullah. Acesta era „cel mai experimentat şi mai competent planificator operaţional care nu era deţinut de Statele Unite sau de aliaţii lor”, potrivit unui document înalt clasificat furnizat de Centrul Naţional de Luptă împotriva Terorismului al Statelor Unite în 2008, potrivit The New York Times.
Washingtonul a acuzat Teheranul că adăposteşte membri ai Al-Qaida - grupare clasificată ca organizaţie teroristă de ONU - şi le-a permis să treacă prin teritoriul său în 2016, lucru pe care oficialii iranieni l-au negat la acea vreme.
„În timp ce America nu s-a sfiit să facă acuzaţii false împotriva Iranului în trecut, această abordare a devenit rutină în actuala administraţie americană”, a continuat Khatibzadeh.
1
4
