Trud.bg: Statele Unite, Rusia și China în lupta pentru Serbia și Balcani

de V.M.     HotNews.ro
Miercuri, 28 octombrie 2020, 2:11 Actualitate | Internaţional


Parlamentul Serbiei
Foto: Wikimedia Commons/ Boris Dimitrov
Balcanii dobândesc o nouă dimensiune în confruntarea globală dintre Statele Unite și Rusia. Acesta este singurul mod de a percepe vizita amânată a președintelui rus Vladimir Putin la Belgrad. Și în timp ce Kremlinul a amânat vizita lui Putin la Belgrad, un consilier apropiat al președintelui SUA, Richard Grenell, a anunțat că Trump „va vizita Belgradul după ce va câștiga alegerile”. Vizita lui Putin la Belgrad ar fi fost a doua în ultimele 18 luni și a treia în ultimii 8-9 ani, dar acum ar fi fost încărcată de un simbolism serios, la care Serbia ținea foarte mult, scrie ziarul bulgăresc Trud, citat de Rador.

Prima dimensiune a fost legată de teza Rusiei conform căreia Occidentul încercă să rescrie istoria celui de-al Doilea Război Mondial, schimbând faptele istorice și subestimând rolul Rusiei/URSS în acele evenimente. De aceea, Putin a trebuit să fie la Belgrad, pentru a arăta că Serbia este una dintre puținele țări din Europa în care este apreciată contribuția sovietică la eliberarea Europei de Germania nazistă. Pe de altă parte, este puțin cunoscut faptul, pe care autoritățile sârbe nu îl menționează, că primii care au intrat în Belgradul eliberat au fost militarii bulgari, care au fost împinși înainte de comanda militară sovietică. Laurii au fost lăsați pentru militarii sovietici ca eliberatori...

A doua dimensiune a vizitei eșuate a lui Putin la Belgrad trebuia să fie una supranațională - deschiderea celei mai mari biserici ortodoxe din Balcani – Catedrala Sfântul Sava care, cu puține excepții, este în construcție de mai bine de 30 de ani. Sârbii cred că Sfântul Sava va depăși ca importanță Sfânta Sofia de la Istanbul, pe care președintele turc Erdogan a transformat-o din muzeu în moschee vara aceasta. Opoziția ecleziastică dintre Patriarhiile de la Constantinopol și Moscova își are rădăcinile în trecut și a culminat în urmă cu doi ani, când Patriarhul Bartolomeu a dat un decret pentru înființarea unei Biserici Ortodoxe Ucrainene (BOU) independente. Care este totuși legătura, veți întreba, cu Catedrala Patriarhală din Belgrad, nu-i așa? În faptul că Rusia ajută Serbia să construiască și să dea un aspect strălucit Catedralei Sfântul Sava, în detrimentul Sfintei Sofia, ce datează din secolul al XV-lea, pentru a îi da peste nas Patriarhului Ecumenic datorită BOU și să-i arate că există și alte centre ale ortodoxiei balcanice.

La începutul anului 2019, Vladimir Putin a vizitat Belgradul, unde a inspectat personal instalarea mozaicului în Catedrala Sfântul Sava. Sponsorul imenselor panouri de mozaic, dar și al activităților de construcție este compania rusă de gaze Gazprom. Ea a donat peste 10 milioane de euro pentru construcția placării interioare, experți ruși lucrează pe șantier de mai bine de doi ani pentru mozaicul incredibil, fără discuție, de la Catedrala Sfântul Sava. Acești doi vectori ai prezenței rusești în Serbia și Balcani urmau să fie demonstrați de Vladimir Putin la Belgrad în octombrie anul acesta. Pentru a se evita situația confuză cu privire la vizita anulată sau amânată a președintelui Putin, într-o vizită la Belgrad ajunge acum ministrul rus de externe Serghei Lavrov. El va ajunge la Belgrad dintr-o vizită în Bosnia și Herțegovina, iar acolo sosește din Grecia. După întâlnirile de la Sarajevo, unde Lavrov va purta discuții cu reprezentanți ai președinției colective bosniace, el va vizita provincia autonomă sârbă bosniacă - Republica Srpska. Gazda sa la Sarajevo și Banja Luka (capitala sârbilor bosniaci, n. r.) va fi Milorad Dodik, care a preluat recent conducerea președinției colective. Vizita ministrului Lavrov în Bosnia și Herțegovina are o dimensiune politică importantă, deoarece vine în lumina celor 25 de ani de la sfârșitul celui mai sângeros conflict din Balcani, în timpul destrămării fostei Iugoslavii și a realizării Tratatului de pace de la Dayton. Cu eforturile întregii comunități internaționale, acest conflict a fost oprit și înghețat.

Vizita lui Lavrov în Bosnia și Herțegovina are și o mare dimensiune regională pentru viitorul țării. Gazda sa din ultimii 10 ani, indiferent de funcția pe care a ocupat-o, a vorbit întotdeauna destul de antagonic despre viitorul țării. Cu ceva timp în urmă, Dodik a spus un lucru ce a dat un semnal clar despre opinia sa: „Bosnia și Herțegovina cât se poate. Republica Srpska pentru totdeauna”. Al doilea mesaj al lui Dodik este că Bosnia și Herțegovina nu va deveni niciodată membru NATO. Acesta este acel lucru pentru care Moscova a lucrat din greu, după ce a ratat Muntenegru și Macedoniei de Nord să adere la Alianță.

În urmă cu câteva zile, premierul rus Mișustin a semnat o decizie de deschidere a unui birou de reprezentare al Ministerului rus al Apărării la Belgrad, care va avea puteri și oportunități destul de largi în Serbia, dar de ce nu în regiune. Reprezentanța se înființează în urma unui acord semnat între președinții Vladimir Putin și Alexander Vucic.

Șeful acestei misiuni ruse va fi capabil să rezolve problemele legate de domeniul militar și tehnic. În ultimii ani, Serbia a cumpărat sau i s-au donat din Rusia elicoptere de luptă MiG-29 și Mi-17 V și Mi-35M, precum și tancuri și transportoare blindate. Cu toate acestea, Serbia a refuzat să ia parte la manevre militare în Belarusul de Vest, gest prin care a lăsat să se înțeleagă clar că, în ciuda parteneriatului său cu Rusia, își va continua politica de neutralitate militară. Vucic va avea un joc de șah complicat cu Moscova și Washington, iar Beijingul poate intra ca al treilea jucător, pentru că va căuta cel mai bun rezultat pentru țara sa.

În urma acordului Belgrad-Pristina, semnat la începutul lunii septembrie a acestui an, la Washington, Moscova s-a simțit izolată de soluționarea problemei Kosovo. Washington, în tratatul privind normalizarea economică a relațiilor, a făcut un anunț foarte clar despre unde vede Balcanii de Vest în viitor - în emisfera occidentală. Unul din motivele amânării vizitei lui Vladimir Putin la Belgrad este din cauza iritării Rusiei privind Tratatul de la Washington. Acesta a escaladat odată cu postarea batjocoritoare a purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe rus, Maria Zakharova, la adresa președintelui sârb Alexander Vucic, care a folosit un element din filmului „Propunere indecentă”.

Schimbarea actorilor de pe tabloul de șah din Balcani începe cu apropierea alegerilor prezidențiale din SUA. Belgradul spune din ce în ce mai mult că, în cursa dintre Trump și Biden, îl va sprijini pe actualul președinte american, pentru că vede în el un aliat și o oportunitate de a se răzbuna pentru Kosovo pierdut.

Ciocnirea dintre Washington și Moscova în Balcani este legată și de opoziția tehnologică, un exemplu în acest sens este clauza din acordul dintre Belgrad și Pristina privind suspendarea aprovizionării cu tehnologie 5G din China. Odată cu implicarea Chinei în confruntarea SUA-Rusia din Balcani, Beijingul se poate alătura de partea Moscovei și se știe că Imperiul Celest își are propria politică în regiunea noastră, de care puțin probabil să se dezică ușor.

În lunile următoare, tensiunile din Balcani ar putea provoca o confruntare, deși nu de tip fierbinte, în care intensificarea replicilor tăioase ar putea împinge regiunea în obscuritate. Este evident că urmează lupta pentru Balcani.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















1133 vizualizari

  • -1 (1 vot)    
    Totusi... (Miercuri, 28 octombrie 2020, 8:21)

    comentacu [utilizator]

    Nu inteleg cum poate Serbia sa influenteze alegerile din SUA prin sprijinirea lui Trump. Ii doneaza bani lui Trump, cum?


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by