Din ce în ce mai multe fonduri de capital privat (Private-Equity-Fonds) investesc în medicina și îngrijirea germană. Medicii și politicienii solicită însă mai multă transparență și atenție la influența crescândă a intereselor comerciale în sectorul sanitar. Poate fi asigurată o bună îngrijire a sănătății, daca interesele comerciale primează? Sau legiuitorul trebuie să impună anumite limite? În ce măsură e permisă modelarea acestui sector de către structuri financiare a căror abordare, prin definiție, nu are ca țintă bunăstarea socială, ci mai degrabă maximizarea profitului?
Companiile și fondurile de capital privat (cunoscute și ca Private-Equity-Gesellschaft, pe scurt PEG) investesc tot mai mult în sectorul sănătății din Germania. Modelul lor general de afaceri este de a achiziționa acțiuni ale unor companii - din toate sectoarele în care se intrevede profit -, în afara piețelor reglementate de capital și pentru o perioadă limitată de timp (Buy-outs), pentru ca apoi să le revândă, pentru a genera un randament cât mai bun.
Tot mai multe clinici, centre de îngrijire medicală (Medizinisches Versorgungszentrum - MVZ), dar și case de bătrâni, servicii de îngrijire ambulatorie și facilități de reabilitare din Germania sunt preluate de către fonduri de capital și corporații. Aceste domenii prezintă un interes din ce în ce mai mare pentru investitori, în special pe fondul ratelor dobânzilor persistent scăzute pe piețele financiare.
Oportunitatea de aur
Un MVZ este o unitate de îngrijire medicală ambulatorie, introdusă de legiuitorul german prin Legea de modernizare a asigurării medicale obligatorii, din 14 noiembrie 2003. La finele anului 2018, numărul MZV-urilor înregistra un plus de 13% față de anul precedent, ajungând la 2.821. În acest moment, în centre lucrau în total 19.740 medici - din care 18.101 ca angajați (plus 1.700 față de anul precedent), iar 1.639 ca medici contractuali (plus 53).
Peste 50 de astfel de PEG-uri care investesc sunt deja foarte active în sectorul german de sănătate. Până în prezent, acestea provin în principal din alte țări europene și SUA. Majoritatea acestor fonduri sunt situate în centre financiare care oferă rate de impozitare și reglementări de transparență scăzute (offshore), ceea ce face ca profiturile să fie dificil de urmărit. Potrivit ultimelor studii, numai în 2017 companiile internaționale de investiții din Europa au investit aproape unsprezece miliarde de euro în industria asistenței medicale.
Un studiu realizat de Institutul pentru Muncă și Tehnologie (IAT) al Universității Westfalia din Gelsenkirchen, Bocholt, Recklinghausen, arată că sectorul local de sănătate a devenit cea mai importantă industrie-țintă pentru investitorii financiari.
Ca o mină de aur promițătoare este prezentat sistemul european de sănătate de consultanții economici, printre care și cei de la McKinsey & Company. În iunie 2017, aceștia informau potențialii investitori despre „o oportunitate de aur”.
Orientarea către profit într-o zonă cu responsabilitate existențială pentru cetățeni
Criticii văd această tendință ca fiind un pericol în calitatea îngrijirii, în faptul că medicii nu vor mai lua decizii independente cu privire la tratamente și că securitatea îngrijirilor oferite poate scădea. Asociațiile medicale și experții din domeniul sănătății din Germania au sesizat de mult timp că e nevoie de analize și acțiuni. În acest moment de risc pandemic acut problema este cu atât mai actuală și a făcut obiectul unei audieri în Comisia de Sănătate a Bundestag-ului german.
Grupul parlamentar al partidului Stângii a solicitat o mai mare transparență, astfel încât să poată fi văzute structurile de proprietate și randamentele oferite de MVZ-uri. Acestea sunt gestionate din ce în ce mai mult de corporații internaționale cu structuri de proprietari intenționat opace, dintre care unele sunt situate în paradisuri fiscale. Grupul parlamentar Alternativa pentru Germania (AfD) a lansat propunerea ca îngrijirea medicală ambulatorie, deficitară în zonele rurale, să fie finanțată de la bugetul de stat.
Purtătorul de cuvânt al al grupului parlamentar in domeniul politicii de sănătate, Achim Kessler, a spus: „Îngrijirea ambulatorie nu poate fi lăsată nicio secundă la mâna intereselor comerciale ale lăcustelor cu capital privat. Influența crescândă a Private Equity Fonds și concentrarea lor pe maximizarea profitului contrazic un sistem de sănătate democratic, finanțat prin solidaritate”.
Prin aceasta interpelare, grupul parlamentar Die Linke insinuează că aproximativ 20.000 de medici contractuali din MVZ ar oferi pacienților îngrijiri medicale mai slabe. În comparație cu medicii rezidenți independenți, aceștia ar face o muncă de calitate inferioară. Peste 150.000 de medici sunt angajați în clinici, dintre care unele sunt finanțate de corporații listate la bursă. Oare toți oferă și servicii medicale mai slabe, forțați de politica acestora de maximizare a profitului?
Cofondator al ARTEMIS-Kliniken-Gruppe și director medical al unei unități medicale ambulatorii, Dr. Kaweh Schayan-Araghi, ca expert invitat la dezbatere, a contracarat această ipoteză. El a declarat Comisiei de analiză că nu există rezultate obiective sau studii, care să dovedească o calitate slabă a îngrijirii sau o gestionare nesigură a rețelelor MVZ.
Franz Knieps, membru al consiliului de administrație al asigurătorului de sănătate BKK, de asemenea, exclude evaluarea serviciilor de sănătate în funcție de finanțator, deoarece nu există dovezi că investitorii de capital sunt orientați doar către profituri rapide.
Însă și el a subliniat tendința potrivit căreia investitorii instituționali, în special așa-numitele fonduri de capital privat, au descoperit MVZ-urile drept proiecte de investiții profitabile. Knieps a spus ca „este important să observăm acest lucru, mai ales dacă influențează practica medicală sau dacă o companie devine dominantă pe piață”.
Faptul că nu există dovezi că fondurile investite pe termen scurt ar fi orientate către randamente mai rapide este ceea ce editorul Norbert Wallet, specializat în probleme de sănătate, descrie ca „naiv”, într-un articol pentru publicația de specialitate a Techniker Krankenkasse, tk.de. „Desigur ca există aceste indicii”, afirma Wallet. „Viteza cu care fondurile țintesc piața asistenței medicale, în perioadele de rentabilitate scăzută a capitalului, este cel mai puternic indicator. Banii au fost investiți anterior în alte domenii, care par acum mai puțin interesante”. Investitorii privați nu descoperă industria sănătății din filantropie, ci din interese comerciale, mai crede acesta.
Expertului Eckhard Nagel, medic și profesor de management medical și științe ale sănătății la Universitatea din Bayreuth, i se pare firesc că „întreprinderile comerciale doresc să își pună în aplicare scopul inerent, de realizare a profiturilor”.
În mod formal, acest lucru se aplică și sistemului de sănătate. Problema aici este că orientarea către profit întâlnește apoi un domeniu care poartă responsabilitatea existențială pentru cetățeni. La fel ca pacea și libertatea, sănătatea este un bun condiționat. Un eșec al pieței economice are consecințe existențiale, care ar putea merge mână în mână cu protecția redusă a vieții și a cetățenilor.
Expertul o formulează foarte atent, dar clar: Există „indicii puternice din cadrul modului de facturare al acestor unități medicale care demonstrează că interesele economice afectează efectiv raportul medical și pun presiune pe atitudinea vizavi de nevoile pacienților individuali și pe îngrijirea societății".
Și asociațiile medicale avertizează asupra influenței investitorilor orientați spre profit, asupra îngrijirilor medicale. Asociația medicală germană (BÄK) și Asociația națională a medicilor stomatologi (KZBV) solicită legislativului să limiteze investițiile motivate pur economic.
Potrivit acestora, medicii s-au confruntat cu situații conflictuale dificil de rezolvat, atunci când investitorii externi de la fondurile de capital le-au trasat orientări economice. În afară de presiunea orientării spre profit care apasă asupra medicilor, există investitori care dețin și acțiuni la producătorii de echipamente farmaceutice și medicale.
KZBV a mai evidențiat faptul că rețelele MVZ susținute de fonduri capital privat s-au stabilit cu precădere în zonele metropolitane, nefiind interesate de îngrijirile medicale din zonele slab populate, sau cu pacienți cu venituri mici.
Fuziuni în sectorul sănătății
Asociația medicală germană solicită, de asemenea, mai multă transparență, dar și restricții privind înființarea MVZ-urilor. Printre altele, dorește să țină sub control influența marilor investitori care nu au nicio legătură cu sectorul sănătății sau cu regiunea unde operează și să se evite „structurile de tip oligopol” – în care puterea de piață se concentrează la câțiva furnizori.
Și într-adevăr, investitorii financiari cum ar fi Waterland Private Equity, care este activ în Germania, anunță ei înșiși că scopul lor este de a implementa o strategie de creștere și consolidare, „pentru a mări grupul de investiții și a consolida poziția pe piață”. Aceasta înseamnă că fuziunile sunt inevitabile, ceea ce contravine obiectivului inițial, al sporirii concurenței prin privatizare.
Un exemplu este lanțul de clinici Asklepios, care a obținut majoritatea la rivala Rhön-Klinikum.
Prin acord, două grupuri de spitale de frunte din Germania și-au unit forțele în spatele liderului de piață, Fresenius Helios. Rhön a tratat in 2018 peste 860.000 de pacienți, iar Asklepios a îngrijit aproximativ 2,3 milioane de pacienți. Asklepios este reprezentat în 160 de unități de sănătate din Germania, iar Rhön operează spitale în Bavaria, Turingia, Brandenburg și Hessa.
Grija față de vârstnici
Investitorii financiari internaționali preiau și din ce în ce mai multe companii germane de asistență medicală. Atât companiile farmaceutice, cât și operatorii de aziluri pentru bătrâni sunt ținta companiilor de investiții care preiau afacerile și le vând cu profit, după câțiva ani. În 2018, fondurile de capital privat din Europa au investit aproximativ 10,9 miliarde de euro în acest sector, adică de trei ori mai mult decât in anul anterior.
În raportul de anul trecut al companiei de consultanță americane, „Bain & Company”, cu titlul „Megadeal-urile din sectorul sănătății indică direcția“, se spune că „în perspectiva unei posibile recesiuni, investitorii se năpustesc asupra investițiilor din sectorul sanitar, rezistent la criză“.
Potrivit companiei de consultanță, două tranzacții ale unor fonduri de capital privat din industria germană de asistență medicală au fost in 2017 printre cele mai mari din lume: investitorii financiari Bain Capital și Cinven au plătit 5,3 miliarde euro pentru a obține majoritatea la producătorul de medicamente Stada, iar Nordic Capital a achiziționat operatorul de case de bătrâni Alloheim Senior Residences, pentru 1,3 miliarde de dolari. Compania americană de investiții Oaktree a cumpărat lanțul de îngrijire Vitanas, în timp ce „Chequers Capital” din Franța a cumpărat operatorul de îngrijire pentru case de batrani MK-Kliniken.
Căminele pentru vârstnici și alte categorii de persoane care necesită supraveghere medicală sunt deosebit de interesante printre companiile de investiții. Sectorul de îngrijire a bătrânilor din Germania este atractiv pentru investitori, deoarece e relativ independent de conjunctură, explică autorul unui studiu de profil, Franz-Robert Klingan. Societatea îmbătrânește și tot mai mulți oameni au nevoie de medicamente și îngrijire. Germania joacă un rol important în intențiile investiționale ale fondurilor de capital privat, mai ales că vârsta medie a germanilor este mai mare decât în celelalte țări ale UE.
Companiile de investiții reduc de obicei costurile, prin centralizarea achizițiilor, alimentației și curățării. Ele vizează și cea mai mare rată de ocupare posibilă în casele de bătrâni. Firma de consultanță Terranus a stabilit un „record de paturi”: investitorii au preluat peste 40.000 de paturi de îngrijire în această țară, aproape de două ori mai mult decât în 2015. Cel mai mare operator de case pentru seniori din Germania este lanțul francez Korian, care a crescut puternic prin preluări și are acum 28.000 de paturi.
„De regulă, rentabilitatea este limitată, sub 70 de locuri de îngrijire”, spune Hermann Josef Thiel, CEO al companiei Terranus, care consiliază în sfera locuințelor sociale și a azilurilor pentru seniori. Însa investitorii privați beneficiază și de sprijin guvernamental, introducerea, în 1995, a asigurării legale de îngrijire pe termen lung, deschizându-le pârtie largă. Acesta este modul în care companiile financiare beneficiază de bani de la stat: dacă bătrânii vin în aziluri, ei sau rudele lor trebuie să plătească singuri o parte din costuri, restul este acoperit de o asigurare legală de îngrijire pe termen lung - care aduce investitorilor venituri regulate și sigure.
Critici de la sindicate
La sindicatul Verdi, tendința este privită cu îngrijorare. În 2017, sindicatul a numărat 43 de achiziții ale investitorilor financiari în sectorul asistenței medicale, în principal de aziluri de bătrâni. În decurs de zece ani, angajamentele ar fi crescut de peste patru ori. Anual, 23 de miliarde de euro ar fi cheltuite pentru îngrijirea staționară și alte unsprezece miliarde de euro, pentru îngrijiri ambulatorii.
Sindicatul se plânge de metodele uneori brutale ale investitorilor financiari care operează case de bătrâni, unde personalul este, oricum, subdimensionat. Unele companii de investiții ar slăbi acordurile colective, ar practica dumpingul salarial și ar exercita o presiune ridicată, în vederea creșterii rentabilității și a minimizării costurilor.
La aceste critici, investitorii păstrează un „low-profile”. Operatorul berlinez Vitanas, în spatele căruia se află investitorul Oaktree, ca și Asociația federală a furnizorilor privați de servicii sociale (bpa) nu au dorit să comenteze astfel de acuzații. Sylvia Bühler, membru al consiliului federal al Verdi, insistă însă pe faptul că „asistența medicală trebuie să fie despre oameni și demnitate, nu despre maximizarea profitului".
6
2
