„Haideți să nu ne panicăm”, declara Wolfgang Ischinger, fostul ambasador german la Washington, adăugând că „nu vine sfârșitul lumii, precum sugerează unii oameni”, relatează Politico.
Ischinger organizează Conferința de Securitate de la München, locul de întâlnire anual al liderilor mondiali pentru a discuta probleme de război și pace. Dar oficialul german nu se referea la îngrijorări privind un Armageddon nuclear, atacuri teroriste sau pandemia de COVID-19.
Teama palpabilă printre elitele politicii externe europene este cea legată de încă patru ani cu președintele Donald Trump în Biroul Oval.
Dacă europenii au învățat un lucru de la 20 ianuarie 2017 este că oricât de rele devin lucrurile cu Trump, ele pot și vor deveni și mai proaste. Când vine vorba de președintele american singura certitudine este incertitudinea debilitantă a fiecărei zile.
„Toată lumea este îngrijorată de acest tip de lipsă de predictibilitate în Casa Albă”, afirmă Lauri Lepik, un veteran al diplomației estoniene și fost ambasador la Washington și NATO, despre posibilitatea unui al doilea mandat Trump.
„Toată lumea înțelege că [Trump] nu pune preț pe relațiile transatlantice sau o face într-un mod foarte monetar”, adaugă Lepik.
Chiar și cei ca Ischinger, care insistă că lumea nu se va sfârși odată cu un nou mandat Trump, nu neagă că relațiile dintre Statele Unite și Europa se află la un minim istoric.
„Acea relație de încredere fundamentală a avut tendința să se evapore puțin în ultimii trei ani și jumătate”, a afirmat acesta.
Orice speranță a diplomaților europeni dată de sondajele care îl arată pe democratul Joe Biden favorit puternic a fost înlocuită de o nouă temere: că președintele republican ar putea pierde dar va contesta rezultatul și refuza să plece de la Casa Albă.
Dar posibilitatea mai simplă că Trump s-ar putea întoarce întărit din lupta cu coronavirusul și va obține o victorie surprinzătoare este o perspectivă suficient de îngrozitoare pentru mulți oficiali europeni.
„Orori”
Aceștia se tem că încă patru ani în Biroul Oval i-ar acorda lui Trump încrederea de a-și accelera și înăspri multe din politicile naționaliste „America First” și intensifica asaltul neîncetat asupra multilateralismului și acordurilor internaționale.
„Dacă va exista un Trump II, va avea oportunitatea să transpună multe din lucrurile pe care le-a făcut în probleme ce țin de politica externă, ca să nu mai vorbim de problemele interne, în lege”, a afirmat un înalt diplomat european sub condiția anonimatului.
Retragerea lui Trump din Acordul de la Paris privind schimbările climatice va intra în vigoare în mod oficial. Înțelegerea nucleară cu Iranul, care atârnă de un fir, cel mai probabil se va prăbuși. Organizația Mondială a Sănătății s-ar putea confrunta cu o reducere debilitantă a finanțării din partea Washingtonului.
Diplomatul afirmă că din toate nenumăratele „orori” aduse de președinția Trump cea mai rea este haosul pe care îl aduce pe scena internațională: „Absența posibilității de a planifica, absența posibilității de a extrapola dintr-un set normal de fapte și argumente care ar fi calea pe care Statele Unite ar putea să o urmeze. Chiar dacă nu îți place direcția, este util să știi încotro mergi”.
Radoslaw Sikorski, un fost ministru al apărării polonez și unul dintre cei mai longevici miniștri de externe ai țării, a calificat primul mandat al lui Trump drept „o extraordinară sagă de fanfaronadă și incompetență”.
Acum membru al Parlamentului European și liderul delegației pentru relațiile cu Statele Unite, Sikorski afirmă că se așteaptă ca un al doilea mandat Trump să se prezinte la fel, inclusiv când vine vorba de afinitatea președintelui american pentru lideri autoritari în detrimentul celor tradiționali, liberal-democrați.
„Uitați-vă. Ce au obținut Statele Unite din legitimarea unui dictator stalinist odios în Coreea de Nord?”, a întrebat Sikorski.
„Dacă [Trump] e un negociator atât de genial, ce a obținut din asta? Și-au oprit [nord-coreenii] programul nuclear? Și-au dezafectat rachetele? Și-au diluat uraniul cum au făcut-o iranienii? Vă rog spuneți-mi”, a adăugat europarlamentarul polonez.
Însă cu siguranță nu toată lumea din Europa ar fi nefericită din cauza unei noi victorii Trump.
Premierul ungar Viktor Orban este un fan înfocat al președintelui republican. Acesta a prognozat că Trump își va asigura încă un mandat în Casa Albă, declarând în cadrul unui interviu acordat Reuters că dacă va câștiga Biden „nivelul de deschidere și bunăvoință și ajutorare reciprocă va fi probabil mai scăzut”.
Ischinger afirmă că oficialii europeni nu trebuie să îl placă pe Trump dar că sunt nevoiți să realizeze că relația cu Statele Unite este esențială, fiind de părere că liderii care militează pentru „autonomia europeană” se amăgesc singuri.
„Este o idee stupidă”, afirmă acesta, adăugând că „nu este posibilă” datorită interdependenței transatlantice în ceea ce privește securitatea, comerțul și alte domenii.
G7 minus 1
Majoritatea oficialilor și diplomaților europeni pot indica un moment exact din timpul primului mandat al lui Trump când au simțit instaurarea unui sentiment de rău augur, că relațiile dintre Europa și Statele Unite se deteriorează într-un mod potențial ireparabil.
Pentru Ischinger a fost când cancelarul german Angela Merkel a declarat în 2017 în timpul unui miting electoral din München că Europa nu se mai poate baza pe aliatul său istoric. Merkel tocmai se întorsese de la summitul G7 din Taormina, Italia, prima sa întâlnire în persoană cu președintele american.
„Era în care ne puteam baza deplin pe alții este într-o oarecare măsură încheiată”, a declarat atunci Merkel, adăugând că „noi europenii trebuie cu adevărat să ne luăm soarta în propriile mâini”.
Pentru Sikorski momentul a venit când s-a uitat la o conferință de presă susținută de Trump alături de președintele rus Vladimir Putin în Helsinki.
„A spus că are mai multă încredere în Vladimir Putin decât în FBI”, relatează Sikorski, adăugând că „mi s-a părut extraordinar”.
„Din acel moment m-am gândit 'Noi, în Europa Centrală, pe flancul estic al NATO unde Vladimir Putin acaparează teritorii sub pretextul apărării compatrioților, ne putem încrede în aliații americani să îl înfrunte pe acest bărbat data viitoare?'”
Pentru diplomatul european care a vorbit cu Politico sub protecția anonimatului momentul a fost când Trump și-a dat drumul stilului bombastic la dineul liderilor G7 din cadrul summitului din 2018 organizat în Charlevoix, Canada.
„Îl insulta pe unul, insulta pe celălalt, își lăuda relația cu Kim, cu Putin, argumentând că Rusia trebuie să se întoarcă la masa G7 într-un mod atât de grosolan și batjocoritor și misogin - ți se făcea greață”, a declarat acesta, adăugând că „atunci când mă gândesc la acel dineu încă mi se face greață”.
Summitul anual al liderilor G7 ilustrează clar deteriorarea relației lui Trump cu liderii europeni.
La Taormina, în 2017, europenii au depus eforturi mari să fie de acord că nu sunt de acord. Au încorporat în concluziile summitului părerile contrariene ale lui Trump cu privire la schimbările climate și Acordul de la Paris. În Quebec în 2018 au fost uluiți nu doar de retorica grosolană a lui Trump dar și de tentativa sa de a repudia concluziile summitului la doar câteva ore după ce a fost de acord cu acestea.
În 2019, în Biarritz, președintele francez Emmanuel Macron s-a întâlnit cu Trump și l-a îmbrățișat, luându-l imediat deoparte și ținându-l aproape pentru a evita posibilele perturbări. Macron a decis de asemenea să evite formularea unor concluzii scrise ale summitului pentru a nu fi aruncate în aer de Trump, lucru care a funcționat oarecum.
Anul acesta președinția rotativă a summitului G7 a fost deținută de Statele Unite. Inițial, Trump a vrut să găzduiască întrunirea la unul din cluburile sale de golf din Miami la sfârșitul lunii iunie. Apoi, după ce a fost acuzat de conflict de interese, a decis subit că va fi organizat la Camp David.
Anunțul-surpriză, făcut în timpul unei întruniri a liderilor NATO în Londra, a provocat râsete incredule din partea premierului canadian și a altor lideri cu privire la stilul haotic al lui Trump și a modului în care își ține cei mai apropiați colaboratori în ceață.
În cele din urmă nu a mai fost niciun summit al liderilor G7 în SUA, Merkel și alții folosind pandemia de COVID-19 drept scuză pentru a refuza invitația lui Trump. În privat, liderii europeni au semnalat că n-au nicio intenție de a fi folosiți de Trump într-un moment foto pentru campania electorală.
Lepik, diplomatul estonian, afirmă că momentul vorbește de la sine: „Oamenii găsesc motive să nu apară”.
Citește și:
23
11
