Elvețienii au respins cu o largă majoritate, duminică, o inițiativă a dreptei populiste care ar fi limitat imigrația cetățenilor din Uniunea Europeană, potrivit sondajelor publicate după închiderea birourilor de vot, scrie AFP.

HotNews.roFoto: Hotnews

Potrivit institutului de sondare gfs-Bern, alegătorii au respins în proporție de 63% inițiativa lansată de UDC, cel mai mare partid al țării, dar în fața căruia s-a format o coaliție a ansamblului celorlalte forțe politice precum și mediul economic.

Tot duminică, elvețienii au votat în favoarea unui concediu de paternitate de două săptămâni, tot potrivit sondajelor la ieșirea de la urne.

Potrivit institutului gfs-Bern, 61% dintre votanți au susținut ideea.

Din 2005, Elveția acordă mamelor 14 săptămâni de concediu plătit după nașterea unui copil. Tații nu avea dreptul decât la una sau două zile de concediu parental.

Partidul Popular Elvețian (SVP), un partid populist de dreapta cu puternică reprezentare în Parlament, a lansat din nou o inițiativă de limitare a imigrației. Prin referendumul care a avut loc duminică, 27 septembrie, acesta voia ca Elveția să iasă dintr-un acord încheiat în 1999, cu Uniunea Europeană. Potrivit acestui acord, cetățenii UE pot trăi și lucra liber în Elveția. Inițiativa SVP de retragere a țării de la principiul liberei circulații ar fi avut efecte grave asupra economiei țării și a relației cu UE.

Pe lângă inițiativa „separatistă”, elvețienii au fost chemați duminică să își dea votul pentru o serie întreagă de probleme: de la reforma legii vânătorii, care relaxează protecția lupilor, la concediul de paternitate plătit, salariul minim în cantonul Geneva și permisiunea ca guvernul să cumpere noi avioane de luptă, o potențială achiziție în valoare de șase miliarde de franci elvețieni (cca. 5,6 miliarde de euro).

Potrivit ultimelor sondaje, inițiativa SVP – partid de orientare naționalistă, conservatoare și eurosceptică, fiind și cea mai puternică facțiune politică din parlament -, avea puține șanse de succes, fiind respinsă de aproximativ 65% din cetățenii Confederației Elvețiene. Guvernul, parlamentul, partidele politice, sindicatele și asociația patronală au solicitat, de asemenea, în unanimitate, un vot negativ la acesta propunere legislativă.

Însă majoritatea extrem de subțire cu care a fost respinsă o inițiativa similară a SVP, în 2014, a îndemnat la prudență în ceea ce privește prognozele. Acum șase ani, populiștii elvețieni cereau reintroducerea cotelor de imigrare - atât pentru solicitanții de azil, cât și pentru cetățenii UE. În acest fel, se spera anularea unui acord încheiat cu Bruxelles în 1999, potrivit căruia cetățenii UE pot trăi și lucra liber, și în Elveția.

Noua inițiativă populară „pentru imigrație moderată (inițiativă de limitare)” a făcut un pas mai departe. Sub deviza „prea mult este prea mult”, SVP solicită acum, în mod specific, ieșirea din acord. Dacă elvețienii ar fi votat în favoarea propunerii, guvernul de la Berna ar fi primit un termen de doar un an, pentru a negocia ieșirea cu Bruxelles. În cazul în care nu ar fi existat un acord, acesta trebuia să rezilieze acordul în termen de 30 de zile.

Votul din 2014 a iritat puternic decidenții UE. Printre altele, Bruxelles-ul a subliniat că Elveției i s-a permis accesul pe piața internă a Uniunii Europene ca stat ne-membru, doar ca urmare a acordului de liberă circulație a persoanelor. Libera circulație a cetățenilor, s-a spus, este o „piatra de temelie” a relației dintre UE și Elveția, prin urmare „ne-negociabilă”.

Doar după îndelungate tratative, guvernul de la Berna a găsit o soluție convenabilă ambelor părți. Începând din 2016, angajatorii elvețieni au fost nevoiți să acorde întâietate, la recrutare, autohtonilor care caută un loc de muncă, obstacolele pentru angajarea cetățenilor din UE nefiind însă de netrecut. Prin noua sa inițiativă, SVP vrea acum să elimine astfel de portițe deschise imigranților din Uniune.

Guvernul de la Berna a avertizat din timp împotriva unor consecințe grave pentru economie, în cazul încetării unilaterale a libertății de circulație, pentru cetățenii UE. În acest caz, s-ar aplica automat așa-numita „clauză de ghilotină”, cu care un întreg pachet de acorduri între Bruxelles și Berna ar fi suspendat. Acest lucru ar avea consecințe grave, pentru economia elvețiană. Observatorii politici au remarcat că fermitatea în principii a Bruxelles-ului a făcut ca destul de mulți alegători să isi regândească poziția vizavi de vot.

Potrivit datelor preliminare publicate de site-ul german de.statista.com, doar 35% dintre respondenții elvețieni intenționau să voteze, în 27 septembrie, pentru restricții față de cetățenii UE.

Rezultatele votului au confirmat aceste prognoze. Potrivit institutului de sondare gfs-Bern, citat de AFP, și a sondajelor publicate după închiderea birourilor de vot, elvețienii au respins cu o largă majoritate, de 63%, inițiativa dreptei populiste.