China a construit aproape 400 de lagăre de muncă în regiunea Xinjiang, construcția altor zeci continuând în ultimii doi ani în pofida asigurărilor date de autoritățile chineze că sistemul de „reeducare” a uigurilor și a altor minorități etnice a intrat într-o fază de demantelare graduală, a descoperit un think-thank australian citat de The Guardian.

Lagar munca XinjiangFoto: Captura YouTube

Rețeaua de lagăre din vestul extrem al Chinei, folosită pentru a încarcera uiguri și persoane ce aparțin unor alte minorități musulmane, include 14 situri care încă sunt în construcție, potrivit ultimelor imagini din satelit obținute de Institutul Australian de Politici Strategice (ASPI).

ASPI a identificat în total 380 de centre de detenție create în regiune din 2017, acestea variind de la centre de reeducare cu securitate scăzută la închisori fortificate. Numărul este mai mare cu peste 100 comparativ cu cel descoperit de investigațiile anterioare, anchetatorii fiind de părere că au reușit să indentifice majoritatea centrelor de detenție din regiune.

„Dovezile din această bază de date arată că în pofida afirmațiilor oficialilor chinezi despre faptul că persoanele reținute 'au absolvit' [cursurile de reeducare] din lagăre, investiții semnificative în construcția de noi unități de detenție au fost realizate în 2019 și 2020”, a declarat Nathan Ruser, un cercetător de la ASPI.

Informațiile au fost făcute publice, ASPI, publicând inclusiv coordonatele lagărelor într-o bază de date care poate fi accesată online numită Xinjiang Data Project. Centrele de detenție au fost identificate pe baza mărturiilor supraviețuitorilor, a informațiilor furnizate de alte proiecte de monitorizare a lagărelor din China și a imaginilor din satelit.

Cercetătorii ASPI au relatat că imaginile de pe timpul nopții au fost în mod special utile întrucât i-au ajutat să căute zone recent iluminate în afara orașelor, acestea fiind adesea locații ale unor centre de detenție recent construite.

Multe din lagăre se află în apropierea unor parcuri industriale, existând numeroase relatări că o parte a deținuților sunt obligați la muncă forțată.

„Lagărele sunt adesea în aceeași locație cu complexe de fabrici ceea ce sugerează natura unei unități și scoate în evidență legătura directă între detenția arbitrară din Xinjiang și munca forțată”, afirmă raportul ASPI.

Beijingul insistă că nu există încălcări ale drepturilor omului în provincia Xinjiang. După ce inițial au negat existența lagărelor autoritățile comuniste au afirmat ulterior că acestea ar face parte dintr-un sistem de „antrenament vocațional” și programe de reeducare menite să combată sărăcia și amenințările teroriste.

Un înalt oficial al Beijingului a afirmat anul trecut că majoritatea persoanelor încarcerate în lagăre „s-au întors în societate” însă China nu a permis accesul independent al jurnaliștilor, grupurilor pentru drepturile omului sau diplomaților în centrele de detenție iar vizitatorii din regiune sunt atent monitorizați.

Majoritatea informațiilor despre lagăre și a campaniei de reprimare a minorităților musulmane din regiune provin de la supraviețuitori care au fugit în străinătate, documente scurse ale guvernului chinez și imagini din satelit care au confirmat locația și existența lor.

Unii musulmani au fost arestați și internați în lagăre pentru motive triviale precum deținerea unui Coran sau fiindcă s-au abținut din a consuma carne de porc. Familiile uigure au fost obligate să primească oficiali Han (n.r. grupul etnic majoritar în China) să locuiască în locuințele lor ca „rude”, măsura făcând parte dintr-un vast program de supraveghere prin care persoanele sunt monitorizate în viața cotidiană și în mediul online.

Printre abuzurile raportate se numără detenții arbitrare, folosirea torturii, lipsa asistenței medicale în lagăre și sterilizări forțate ale femeilor uigure.

Citește și: