Timp de 75 de ani Austria s-a luptat cu o întrebare inconfortabilă: „Ce faci cu casa în care s-a născut Adolf Hitler?”, scrie Politico.
Din afară, nimic nu îți captează atenția la casa galbenă cu trei etaje de pe strada Salzburger Vorstadt, rămasă goală din 2011. Vopseaua cu culori pastelate a văzut zile mai bune, geamurile clădirii sunt goale iar numărul străzii a fost dat jos. Casa a fost multe lucruri de-a lungul anilor, printre care școală, bancă sau centru pentru persoane cu dizabilități.
Unii au cerut transformarea clădirii în muzeu sau un loc de întruniri internaționale dedicate păcii. Alții au cerut să fie demolată complet.
Acum, după un proces îndelungat de expropriere a locuinței de la foștii proprietari, guvernul Austriei a pus capăt speculațiilor: aceasta va fi renovată și transformată în secție de poliție, urmând ca lucrările să înceapă în curând cu intenția de a fi finalizate până la începutul lui 2023.
Mai devreme în cursul verii ministrul de interne al Austriei a prezentat planul arhitectural câștigător pentru locație. Oficialii au sugerat de asemenea înlăturarea sau mutarea în altă parte a orașului a unui monument memorial care a fost plasat în fața casei în 1989 ca avertisment cu privire la pericolele reprezentate de facism.
Scopul final al acestor modificări este de a „neutraliza” istoria și simbolismul casei pentru a preveni transformarea acesteia într-un loc de pelerinaj pentru neo-naziști în viitor, au afirmat oficialii austrieci.
Însă în loc să aducă un sentiment de împăcare îndelung așteptat pentru orășelul Braunau am Inn, ultimele evenimente - în special propunerea de înlăturare a pietrei memoriale din fața clădirii, asupra căreia consiliul local a votat „împotrivă” între timp - i-au nemulțumit pe localnici. Aceștia nu sunt încântați de perspectiva transformării casei în secție de poliție și cred că minimalizarea istoriei este alegerea greșită.
„Locul de naștere al lui Hitler este în mod evident un simbol pentru tot ce are legătură cu Hitler”, afirmă Ruth Wodak, o expertă în retorică de extrema dreaptă de la Universitatea din Viena.
„Dacă schimbi acel lucru trebuie să o faci într-un mod prin care oamenii să conștientizeze ce a fost, ce simbolizează și de ce a devenit acel simbol”, a adăugat aceasta, avertizând că „nu poți schimba istoria”.
Piatra memorială din fața casei în care s-a născut Hitler
O relație ciudată
Tentativa guvernului austriac de a „neutraliza” casa în care s-a născut Hitler ridică și anumite întrebări inconfortabile asupra modului în care țara s-a împăcat cu trecutul său. Timp de mai multe decenii după al Doilea Război Mondial poziția oficială a Austriei a fost că țara a reprezentat o victimă a regimului nazist, o viziune care ignoră faptul că mulți austrieci au întâmpinat cu brațele deschise Reich-ul german și au servit în forțele armate naziste.
Viena s-a distanțat între timp de paradigma respectivă, admițând rolul său în crimele naziste și încercând să construiască o memorie colectivă mai cuprinzătoare.
Însă dezbateri continuă să izbucnească până în prezent: de la o mână de scandaluri privind cărți cu cântece neonaziste la un scandal în Braunau cu privire la o poezie „profund rasistă” care a comparat oamenii cu șobolanii, relația Austriei cu trecutul său și rolul ideologiei neo-naziste rămâne unul complicat.
Acesta a fost și motivul pentru care o propunere din 2016 a ministrului de interne austriac de la momentul respectiv, Wolfgang Sobotka, de a dărâma casa a fost de la început condamnată eșecului: ar fi trimis mesajul greșit despre disponibilitatea Austriei de a-și confrunta propria istorie.
Pentru Braunau, în mod special, relația cu Hitler este una ciudată. Deși casa este în mod clar legată de liderul nazist, clădirea nu are nicio altă conexiune cu regimul sau crimele pe care acesta le-a planificat și implementat: familia lui Hitler s-a mutat din Braunau când acesta avea doar trei ani de zile iar orășelul nu a reprezentat niciodată vreun interes deosebit pentru führer.
Dacă în cazul unor foste lagăre de concentrare ca Auschwitz sau Mauthausen transformarea acestora în locații memoriale a părut o decizie evidentă, soarta ideală pentru casa galbenă din Braunau este mai puțin clară. Planul guvernului pentru casă este „bine intenționat”, afirmă Florian Kotanko, un fost profesor de istorie și director de liceu care acum este directorul Asociației Istorice din Braunau.
Însă acesta adaugă că autoritățile „trebuie să arate undeva ce s-a întâmplat cu adevărat în casă și ce tip de relație există între Hitler și Braunau și între Braunau și Hitler”.
Dezbaterile la nivel național au un impact disproporționat asupra orășelului care a fost definit de mulți ani prin prisma conexiunii sale cu dictatorul nazist. Dacă întrebi pe oricine din Austria ceva despre Braunau, primul (și poate singurul) lucru pe care îl cunosc este că Hitler s-a născut acolo.
La aceasta se adaugă și faptul că numele orașului conține cuvântul „braun” („brun”), culoarea uniformelor purtate de trupele Sturmabteilung (SA) ale partidului național-socialist, făcând misiunea orășelului de a se debarasa de reputația liderului nazist și mai dificilă (Braunau cu greu poate fi considerat un bastion al extremei drepte: pentru majoritatea istoriei sale postbelice a fost o redută a social democraților, trecând doar recent de partea Partidului Popular Austriac).
O dezbatere prea mare pentru un oraș prea mic
Rămași cu stigmatul care vine cu casa și fără control asupra propriei sorți, mulți localnici se simt lăsați în afara dezbaterilor. Decizia guvernului a fost „cu adevărat bizară”, afirmă Ingo Engel, fostul urbanist șef al orașului, acesta afirmând că oamenii au dezaprobat hotărârea.
Dacă aceasta ar fi fost lăsată în seama oamenilor din Braunau casa nu ar fi fost transformată într-o secție de poliție, declară și Hubert Esterbauer, el însuși un fost ofițer de poliție și viceprimar al orașului din partea Partidului Libertății de extremă dreapta.
„Dacă am fi putut decide noi, am fi mers mai mult în direcția unei organizații de servicii sociale. Ar fi fost mai înțelept”, afirmă Esterbauer, acesta adăugând că persoanele care iau deciziile la Viena sunt prea departe de situația de la fața locului: „Viena este departe, Viena este mare, Viena este diferită”.
Alții sunt mai puțin îngrijorați de destinația specifică a casei și mai interesați de rezolvarea problemei pentru ca Braunau să poată merge înainte.
Dezbaterile actuale lasă puțin loc pentru a arăta cât de „deschis” este Braunau în realitate, susține Lizeth Außerhuber-Camposeco, un politician local responsabil de eforturile de integrare ale orașului, aceasta afirmând că inițiativele pozitive ale autorităților locale, precum crearea unui loc de odihnă pentru romii care trec prin oraș, sunt eclipsate de controversata casă galbenă.
„Oamenii trebuie să știe că și acest tip de lucruri se întâmplă”, afirmă Außerhuber-Camposeco, o membră a Partidului Verde.
Oricare ar fi rezultatul, Braunau își va păstra întotdeauna cel puțin o parte a identității drept locul de naștere al lui Hitler, admit localnicii. Toate renovările din lume și schimbările destinației clădirii nu pot modifica respectivul fapt istoric.
„Oamenii știu unde este și o vor găsi, indiferent că are o fațadă albastră sau una galbenă, dacă acoperișul are un fronton sau două”, afirmă Georg Bachleitner, directorul departamentului de turism din Braunau.
„Va rămâne locul în care s-a născut Hitler și oamenii vor dori să îl vadă”, adaugă acesta.
Citește și:
1
13
