Uniunea Europeană și-a exprimat luni „îngrijorarea gravă” și „regretul” față de angajamentul Belgradului de a-și muta ambasada din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim, după reluarea negocierilor dure la Bruxelles pe dialogul Serbia-Kosovo, potrivit AFP.
Președintele sârb Aleksandar Vucic și premierul kosovar Avdullah Hoti au reluat discuțiile în vederea normalizării relațiilor dintre Belgrad și Pristina, la câteva zile după semnarea unui acord economic la Washington.
Cei doi lideri s-au angajat vineri la Casa Albă, în prezența lui Donald Trump, în favoarea „normalizării economice”, iar Serbia și-a anunțat decizia de a-și muta ambasada în Israel la Ierusalim până în iulie.
La rândul său, Kosovo a fost de acord să stabilească relații diplomatice cu statul evreu.
UE are propria sa misiune diplomatică la Tel Aviv și se așteaptă ca toți candidații la aderare, precum Serbia, să se alinieze la pozițiile sale cu privire la politica externă.
"În acest context, orice mișcare diplomatică care ar pune sub semnul întrebării poziția comună a UE cu privire la Ierusalim este o sursă de serioasă îngrijorare și regret", a declarat Peter Stano, purtătorul de cuvânt al ministrului de externe al UE, Josep Borrell.
Administrația Trump, care și-a iritat mulți dintre aliați recunoscând unilateral Ierusalimul drept capitală a Israelului și mutându-și ambasada acolo, încearcă să convingă și alte țări să facă același lucru.
Luni, după a doua întâlnire la Bruxelles între liderii sârbi și kosovari de la reluarea în iulie a dialogului sub egida UE, a intervenit reprezentantul special al Uniunii pentru Balcanii de Vest, Miroslav Lajcak care a salutat „marile progrese” în discuțiile privind cooperarea economică și problema persoanelor dispărute și strămutate.
"Negocierile noastre de astăzi au fost intense ca de obicei și nu întotdeauna ușoare, dar ceea ce a predominat este disponibilitatea ambelor părți de a avansa discuțiile în ciuda problemelor sensibile și complexe", a spus el.
Liderul kosovar a mai spus că „s-au făcut progrese în elaborarea unui acord final” pentru normalizarea relațiilor.
Reuniunea a abordat, de asemenea, problema spinoasă a sârbilor din Kosovo.
Discuțiile vor continua săptămâna viitoare la nivel de experți, iar cei doi lideri urmează să se întâlnească din nou la sfârșitul lunii septembrie.
Vechi de peste două decenii, radicalizat de la ultimul război care a sfâșiat fosta Iugoslavie (1998-99, 13.000 de morți), conflictul dintre sârbi și kosovari rămâne un pericol pentru stabilitatea Vechiului Continent.
Belgradul nu recunoaște independența proclamată în 2008 de fosta sa provincie din sud, populată în principal de albanezi. Acordurile de standardizare încheiate în 2013 au rămas în mare parte ignorate.
Kosovo este recunoscut ca stat independent de majoritatea occidentalilor, dar cinci dintre cei 27 de membri ai UE (Spania, România, Grecia, Cipru și Slovacia) refuză această recunoaștere și nici Rusia, nici China nu au acceptat-o. Acest fapt închide de facto ușile ONU către acest teritoriu de 2 milioane de locuitori.
7
7
