Casa din Florida Keys în care a locuit scriitorul american Ernest Hemingway a fost nevoită să-şi concedieze aproape toţi angajaţii din cauza scăderii dramatice a numărului de turişti în contextul pandemiei, însă pisicile sale cu şase degete atrag în continuare vizitatori, relatează AFP și Barrons, potrivit Agerpres.
După moartea lui Hemingway, în 1961, casa sa a devenit una dintre atracţiile turistice importante din Key West, o insulă situată la o sută de kilometri sud de Miami şi la nord-vest de Havana, unde vizitatorii nu au prea multe de făcut, cu excepţia delectării cu margarita, scufundărilor şi a băilor de soare.
Locuitorii din zonă au supravieţuit uraganelor puternice şi crizelor economice, însă nimic nu i-a pregătit pentru prăbuşirea turismului din cauza pandemiei de coronavirus nou. Închiderea frontierelor împiedică turiştii internaţionali să viziteze insula şi nicio navă de croazieră nu a mai acostat în zonă din martie.
Astfel, a rămas doar turismul intern, îngreunat la rândul său de îngrijorările legate de riscul de contaminare cu boala COVID-19. Astfel, conducerea a fost nevoită să concedieze săptămâna trecută 30 din cei 45 de angajaţi ai casei memoriale şi muzeului Hemingway.
„Am avut zece ghizi. Nu mai avem decât patru”, a declarat Andrew Morawski, directorul casei memoriale. Cei care au rămas oferă tururi ghidate şi se ocupă de cele cincizeci de pisici cu şase degete, toate descendente ale unei feline cu acest defect genetic, care i-a fost oferită lui Hemingway cu decenii în urmă.
„Plănuim să rămânem deschişi”, a declarat Morawski pentru AFP. ''Iar pisicile noastre vor continua să fie tratate ca nişte regine'', a adăugat el. Turiştii locali care ajung în Key West sunt mai adesea interesaţi de aceste pisici decât de casa autorului cărţii „Bătrânul şi marea”.
În ciuda Premiului Nobel pentru Literatură câştigat în 1954, Ernest Hemingway nu mai este un scriitor „foarte predat” în şcolile americane, a subliniat directorul instituţiei, adăugând că „acesta este motivul pentru care, aici, în Statele Unite, pisicile par a fi principalul punct de interes”.
În interiorul clădirii în stil colonial, căldura este nemiloasă. Măştile vizitatorilor sunt pline de pete de sudoare în timp ce un ghid le oferă detalii despre viaţa scriitorului şi a soţiei sale, Pauline, în anii '30. Un alt angajat toarnă cuburi de gheaţă în vasele cu apă ale pisicilor, stârnind exclamaţiile turiştilor.
Key West este situată la capătul vestic al Arhipelagul Florida Keys, o serie de insule coralifere conectate prin 42 de poduri cu vedere la mare, pe o întindere de 180 de kilometri. Cântăreţul american de muzică country Jimmy Buffet i-a dedicat piesa „Margaritaville”, o odă legendarei „farniente” care domneşte pe insula cu cutii poştale în formă de lamantin şi flamingo.
La sfârşitul zilei, o mână de turişti aflaţi pe insulă se adună într-o piaţă unde se poate admira apusul în linişte.
„A fost atât de aglomerat încât abia puteai să te mişti printre mulţimi, iar acum nu mai e nimeni acolo”, a declarat unul dintre locuitori, Jack Reichenbach, în vârstă de 67 de ani. Şomer din cauza pandemiei, el încearcă să vândă acuarele cu 20 de dolari.
„Totul merge foarte rău”, a adăugat el oftând. Pentru prima dată după mulţi ani, turiştii îşi croiesc drum cu uşurinţă spre locul ce marchează cel mai sudic punct din Statele Unite, în mod normal asaltat pentru fotografii.
„Muzeul Hemingway? Nu-l cunosc”, a spus Carol Daversa în timp ce traversa piaţa printre puţinii privitori.
„Dar ar trebui să mergeţi la casa pisicilor! Sunt uimitoare”, a sugerat newyorkeza în vârstă de 65 de ani, care vine în mod regulat la Key West, în vacanţă.
