Financial Times. Redresarea economică a Europei nu e asigurată

de I.B.     HotNews.ro
Luni, 27 iulie 2020, 23:07 Actualitate | Internaţional


Muncitori
Foto: Comisia Europeana
Indicatori economici publicați vineri indică avântul prins de redresarea Europei în iulie. Indicii directorilor de achiziții (PMI) arată o reluare pronunțată a activității atât pe continent cât și Regatul Unit: companiile britanice și cele din zona euro au raportat cea mai rapidă creștere în mai bine de doi ani. Și cifrele vânzării cu amănuntul din Regat arată că cheltuielile din iunie au fost doar ușor în scădere față de nivelul lor dinaintea pandemiei. Datele vin după alte cifre încurajatoare pentru Europa; vânzările cu amănuntul din zona euro au fost în mai doar cu 5% mai mici decât înainte de pandemie.

Dar n-ar trebui să ne culcăm pe o ureche în privința redresării. PMI ar putea fi înșelători: rezultatele din iunie, care arată continuarea declinului producției în ciuda relaxării carantinei, i-au determinat pe mulți economiști să pună la îndoială utilitatea unor astfel de studii în momente atât de neobișnuite. Creșterea vânzărilor cu amănuntul poate însemna o creștere bruscă a cererii anterior inhibate, care curând ar putea scădea iarăși. În Regatul Unit consumatorii e posibil să fi cheltuit în magazine ceea ce altfel ar fi cheltuit în mod normal în restaurante și coaforuri; per total, e posibil ca cheltuielile consumatorilor să nu-și fi revenit.

Însă deocamdată cifrele par să confirme ideea că dacă găsești răspunsul sanitar corect, atunci și economia i-o va lua pe urme. Datele încurajatoare din Europa contrastează cu cele din SUA, unde redresarea pare să stagneze în contextul reluării creșterii numărului de infectări. Măsurile mai stricte de carantină din Europa, care nu au fost relaxate decât mult mai târziu, au oprit deocamdată răspândirea virusului, permițând reluarea activității economice în condiții apropiate de normalitate - cel puțin până acum.

Liderii politici ai Europei merită aplaudați pentru că au lăsat în urmă unele tabuuri ale trecutului, indiferent că vorbim de apreciabilul stimul fiscal al Germaniei, de vânzarea de datorie comună pentru a finanța fondul de redresare al UE ori de adoptarea rapidă a unei scheme de muncă flexibile în Regat. Săptămâna trecută moneda euro a ajuns la cel mai ridicat nivel de după 2018, după aprobarea fondului de redresare.

Costurile împrumuturilor pe 10 ani au scăzut pentru Italia la niveluri întâlnite ultima oară în februarie. Declarațiile președintei Băncii Centrale Europene Christine Lagarde cum că nu e treaba BCE să „acopere diferența” în privința costurilor împrumuturilor din zona euro sună acum ca și cum ar fi fost făcute cu multă vreme în urmă.

Cel mai mare risc pentru redresarea economică a Europei îl constituie un val nou și necontrolat de cazuri de Covid-19. Multe țări au adoptat deja restricții pentru călătorii veniți din Spania, unde cazurile se înmulțesc îngrijorător în trei provincii. Creșteri îngrijorătoare sunt și în Europa de Sud-Est, inclusiv în membrele UE România și Bulgaria. Țările balcanice din afara blocului, între care Albania, Macedonia de Nord și Moldova, sunt printre cele care inspiră cele mai mari temeri.

Iarna e un alt motiv pentru care Europa ar trebui să evite triumfalismul. Guvernele nu vor avea nevoie de mult pentru a reimpune măsuri stricte de carantină, cu toate costurile asociate lor. Ele ar putea fi mai limitate la nivelul local și mai bine ațintite decât în cursul primului val, dar economia Europei nu e distribuită uniform geografic; nordul Italiei, deja una dintre cele mai afectate regiuni din lume, și Catalonia aflată acum în carantină conțin cea mai mare parte a capacității de producție a țării lor. Iar impunerea carantinei la Londra, Paris ori în Bavaria ar avea efecte globale.

Chiar dacă activitatea economică revine, structura economiilor s-ar putea schimba definitiv. Deși vânzarea cu amănuntul și-a revenit în Regat, acum se fac mai multe achiziții în online și departe de centrele orașelor. Economiile europene ar putea fi afectate de falimente și dispariții de locuri de muncă atunci când factura carantinei va ajunge la scadență. Factorii de decizie trebuie să se asigure că trecerea la munca de acasă și la cumpărăturile online nu va duce la șomaj masiv și la abandonul unor regiuni ca urmare a transformărilor economice. Primele indicii sunt încurajatoare, însă Europa mai are de parcurs cale lungă. Financial Times (preluare Rador)








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















2107 vizualizari

  • +3 (3 voturi)    
    Nu-i înțeleg pe unii jurnaliști. (Marţi, 28 iulie 2020, 7:47)

    asavreau [utilizator]

    Au o nesimțire criminală în expunerea unor fapte.În acest caz ei vor ca redresarea economică să fie bruscă,ajungând la ce a fost înainte !Uită că reducerea economică se datorează bolii și nu unui concediu de odihnă,care ,și ăla nu are o revenire bruscă.În plus,reducerea economică datorită pandemiei nu trebuie redresată la fel cum a fost.Trebuie profitat pentru a face niște corecții în acord cu vremurile și cum COVID va dăinui,impune și modificarea unor condiții de lucru,modificări care nu se fac de pe o zi pe alta.COVID are multe necunoscute d.p.d.v..medical și .normal,acestea se răsfrâng și în economie.Pe la începutul pandemiei cineva spunea că lumea nu va mai fi cum a fost.Are dreptate.Cei care vor o lume cum a fost trebuie să călătorească în timp.Înapoi.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by