După două zile de negocieri dure, cei 27 de lideri europeni se reunesc din nou duminică, la Bruxelles, în încercarea de a-și depăși profundele divergențe legate de planul de relansare a economiei europene, amenințată de o recesiune istorică provocată de criza coronavirus, scrie AFP.
De vineri, Olanda și aliații săi din grupul "frugalilor" rezistă presiunilor Germaniei și Franței de a accepta un plan de care beneficiază cele mai afectate țări de pandemie, cu Spania și Italia în frunte.
Pe masa negocierilor, un fond de 750 miliarde euro pentru relansarea economiei europene, dar și bugetul multianual al UE (2021-2027) de 1.074 miliarde euro. Având în vedere că este nevoie de unanimitatea celor 27, un compromis este foarte dificil de obținut.
Cancelarul german Angela Merkel, a cărei țară asigură președinția rotativă a UE din 1 iulie, și președintele francez Emmanuel Macron nu au menajat niciun efort pentru adoptarea acestui plan.
"Consultările sunt o etapă importantă", a declarat un membru au delegației germane. "Nu putem încă spune dacă va exista o soluție mâine, dar merită efortul să continuăm să lucrăm", a adăugat sursa.
După dineul de sâmbătă, președintele Consiliului, Charles Michel a reunit președintele francez, cancelarul german și liderii celor patru "frugali" (Olanda, Austria, Danemarca și Suedia) la care s-a adăugat cel al Finlandei.
"Această reuniune a fost foarte dură", au declarat pentru AFP două surse europene. După mai multe tentative de compromis, Merkel și Macron au părăsit reuniunea pentru o discuție cu liderul italian Giuseppe Conte, potrivit unei surse diplomatice.
Un nou compromis
Cancelarul și președintele francez se întâlnesc din nou cu Charles Michel la ora locală 09,30 pentru a decide ce este de făcut.
Sâmbătă, Michel a venit cu o propunere revizuită în încercarea de a înlătura rezervele Olandei și ale aliaților său. Duminică, ar urma să vină cu altă propunere, după discuțiile din timpul nopții.
La sfârșitul zilei de sâmbătă, una dintre opțiuni era modificarea repartiției între credite și subvenții majorând cota primelor la 300 miliarde (față de 250 în propunerea inițială).
Parisul și Berlinul au semnalat că nu acceptă o reducere a subvențiilor sub pragul de 400 miliarde.
"Frugalii" sunt partizanii unei reduceri a subvențiilor și preferă creditele rambursabile. Între altele, reclamă în contul fondurilor alocate reforme solide din partea beneficiarilor.
Exigențe care irită statele sudice, îngrijorate că s-ar putea trezi obligate să aplice un program decis de alții, așa cum a pățit Grecia la momentul de vârf al crizei Zonei Euro, când populația a fost supusă unor sacrificii dureroase.
Pentru a controla mai bine aceste țări, cărora li se reproșează laxismul bugetar, Rutte dorește ca planurile de reforme să fie validate în unanimitate de cei 27 (și nu cu majoritate calificată cum a prevăzut Charles Michel).
Un alt subiect delicat: legătura dintre finanțările europene și respectarea statului de drept, pentru prima oară înscris în bugetul UE. Ori, Polonia și Ungaria, care fac obiectul unor proceduri în cadrul UE pentru afectarea independenței justiției sau a drepturilor fundamentale, se opun ferm acestui principiu.
33
5
