“New York Times” și-a anunțat miercuri decizia de a-și muta din Hong Kong la Seul serviciul digital după intrarea în vigoare a legii draconice privind securitatea națională, impusă de Beijing, potrivit La Libre, citat de Rador.

HotNews.roFoto: Hotnews

Este prima delocalizare importantă a unui mijloc media internațional de la promulgarea, la sfârșitul lui iunie, a acestui text de lege care sporește autoritatea Chinei asupra Hong Kongului.

Într-un mail adresat personalului, conducerea “New York Times” a explicat că această lege “ a adus multă incertitudine în ce privește consecințele pe care le vor avea noile reguli asupra activității jurnalistice și a modului nostru de funcționare”.

“Estimăm că este mai prudent să avem un plan de salvare și să începem mutarea echipei noastre editoriale din regiune”, adaugă conducerea.

“New York Times” își are sediul regional la Hong Kong, de unde acoperă actualitatea din Asia și mai recent ajută la elaborarea conținutului digital continuu al ziarului, în colaborare cu birourile de la Londra și New York.

Într-un articol consacrat acestei mutări, Times precizează că salariații care muncesc pentru serviciul lui digital, o treime din efectivele sale la Hong Kong, se vor muta anul viitor.

Centru regional pentru media

Ziarul a explicat, de altfel, că recent “a avut dificultăți să obțină premise de muncă” pentru personalul hongkonghez, ceea ce era până acum cazul “frecvent în China, dar rar în fosta colonie” britanică.

La începutul anului, China a expulzat mai mulți jurnaliști care lucrau pentru media americane, în special pentru “New York Times”, în cadrul măsurilor de represalii împotriva Washingtonului. Unii dintre ei au fost mutați la Seul.

De decenii, Hong Kong este centrul regional a numeroase mijloace media străine care acoperă actualitatea din Asia, și se bucură de libertate de exprimare în virtutea acordului de retrocedare chino-britanic din 1997.

În afară de New York Times, media internaționale ca AFP, CNN, Wall Street Journal, Bloomberg și Financial Times posedă de asemenea centre regionale importante în Hong Kong.

Conținutul noii legi privind securitatea națională, foarte vag, lasă mult loc de interpretare și creează un climat de teamă pe tot teritoriul în care locuitorii au obiceiul să se exprime liber.

Una dintre dispoziții cere autorităților să “întărească gestionarea” media internaționale”.

Guvernul local din Hong Kong, care răspunde exigențelor Beijingului, s-a arătat puțin dispus să apere media și, în ultimii ani, teritoriul a coborât în clasamentul mondial al libertății presei.

Autoritățile trec acum în revistă RTHK, grupul audiovizual independent, dar finanțat de stat, acuzat că a asigurat anul trecut o acoperire prea favorabilă manifestațiilor pro-democrație care au zguduit Hong Kongul. Grupul respinge aceste acuzații.

Cerere de clarificări

Obținerea de vize pentru jurnaliștii străini a început să fie obiect de presiuni politice.

În 2018, unui journalist britanic de la “Financial Times”, Victor Mallet, i s-a refuzat reînnoirea vizei de presă după ce l-a invitat pe fondatorul unui partid independentist la o conferință a Clubului corespondenților străini (FCC, o instituție din fosta colonie britanică).

Acum câteva luni, China a expulzat mai mulți jurnaliști americani și a precizat că ei nu vor fi autorizați să lucreze în Hong Kong, chiar dacă teritoriul se presupune că este singurul care să decidă în materie de politică de imigrare.

La începutul lunii, FCC a adresat o scrisoare șefei executivului, Carrie Lam, cerându-i să clarifice cât mai repede consecințele noii legi pentru jurnaliștii care lucrează în Hong Kong.

Săptămâna trecută, într-o conferință de presă, un jurnalist a întrebat-o pe dna Lam dacă ea poate “garanta 100%” libertatea presei.

"Dacă FCC sau jurnaliștii din Hong Kong Kong pot să-mi garanteze 100% că nu vor încălca acest text legislativ național, atunci pot s-o fac, a răspuns Lam.