Relațiile sunt în cădere liberă. Întrucât cele două puteri se confruntă pe terenul tehnologiei, al teritoriilor și al supremației, ele se izbesc de același risc, disputele putându-se transforma în conflicte militare, potrivit New York Times, citat de Rador.

HotNews.roFoto: Hotnews

Încetul cu încetul, Statele Unite au înțeles viziunea de bază a lui Xi JInping în privința unei Chine în ascensiune, gata să-ți aroge ‘mantia’ de superputere.

În numai câteva săptămâni, Administrația Trump a impus sancțiuni din cauza politicilor punitive din Hong Kong și din Xinjiang, o provincie din vestul Chinei. Au fost necesare noi măsuri pentru a ‘sufoca‘ inovațiile Chinei, oprindu-i accesul la tehnologia americană și împingându-i pe aliați să se reorienteze și ei. Luni, Statele Unite au ripostat în fața pretențiilor Chinei din Marea Chinei de Sud, pregătind astfel terenul unei confruntări și mai dure.

Iar, marți, președintele Trump a parafat o lege menită să-i sancționeze pe oficialii chinezi din cauza noii legi pe tema securității care îngrădește drepturile cetățenilor din Hong Kong, semnând totodată și un ordin prin care pune astfel capăt statutului comercial privilegiat al al Hong Kong-ului.

“Prăpastia puterii se acoperă, iar cea ideologică se adâncește “, afirmă Rush Doshi, directorul Inițiativei de Strategie vizând China de la Brookings Institution din Washington, el adăugând că Statele Unite și China au intrat într-o “spirală ideologică“ descendentă, începută de ani de zile.

“Unde îi este capătul?“, se întreabă el.

Timp de ani de zile, oficialii și istoricii au respins ideea potrivit căreia între Statele Unite și China ar fi pe cale să înceapă un Război Rece. Potrivit argumentelor lor, conturul lumii de azi nu se poate compara cu cel al deceniilor în care Statele Unite și Uniunea Sovietică se înfruntau în lupta existențială pentru supremație. S-a spus că lumea ar fi acum mult prea interconectată ca să mai poată fi împărțită cu ușurință în blocuri ideologice.

În prezent, pozițiile sunt stabilite, iar relațiile sunt în cădere liberă, punând astfel bazele unei confruntări care vor fi foarte asemănătoare cu confruntările și cu pericolele de pe vremea Războiului Rece. Întrucât cele două puteri se confruntă pe terenul tehnologiei, al teritoriilor și al supremației, ele se izbesc de același risc, disputele putându-se transforma în conflicte militare.

Relația este marcată de o tot mai mare neîncredere și de animozități, precum și de tensiuni legate de faptul că cele două puteri luptă pentru supremație, mai ales în zona în care interesele lor coincid: spațiul cibernetic și cel extern, din Strâmtoatea Taiwanului și din Marea Chinei de Sud, ba chiar și din Golful Persic.

Iar pandemia coronavirusului, în combinație cu recentele acțiuni ale Chinei de la frontierele sale – de la Pacific și până în Himalaya - a transformat actualele fisuri în niște probleme care vor fi cu greu depășite, indiferent de rezultatul alegerilor prezidențiale americane din acest an.

Din perspectiva Beijingului, Statele Unite sunt cele care, potrivit declarațiilor de săptămâna trecută ale ministrului chinez de externe, Wang Yi, au adus relațiile la nivelul cel mai scăzut începând din anul 1979, de când cele două țări și-au restabilit relațiile diplomatice.

„Actuala politică a Statelor Unite cu privire la China se bazează pe niște calcule strategice bazate pe informații false, ea fiind marcată de resentimente și de un bigotism caracteristic epocii lui McCarthy”, a declarat dl Wang, referindu-se chiar la Războiul Rece pentru a descrie nivelul actualelor tensiuni. „E ca și când fiecare investiție chineză are substrat politic, fiecare stundent chiez e un spion și orice inițiativă de cooperare se înscrie într-un program subversiv”, a mai adăugat el.

Politica internă din ambele țări a agravat opiniile și le-a dat apă la moară profitorilor.

„Ce fel de cooperare există acum între China și Statele Unite?”, s-a întrebat Zheng Tongian, directorul Institutului pentru Asia de Est de la Universitatea Națională din Singapore. „Nu văd niciun fel de cooperare substabțială”.

Și pandemia a agravat tensiunile, mai ales în Statele Unite. Trump se referă la coronavirus prin declarații cu tentă rasistă, iar Beijingul îi acuză administrația că atacă China pentru a distrage atenția de la eșecurile înregistrate în combaterea virusului.

Într-o declarație făcută marți seara în Grădina Trandafirilor, care s-a concentrat deopotrivă asupra Chinei și asupra contracandiatului săulla președinșie, Joseph R. Biden, el a spus că pandenia este o „plagă care provine din China” și a subliniat că chinezii „ar fi putut să o oprească”.

Ambele țări forțează alte națiuni să le țină partea, chiar dacă ele au refuzat să facă asta. De exemplu, Administrația Trump i-a forțat pe aliați – cu oarecare succes în Asutralia, iar, marți, în Marea Britanie –să promită că că vor interzince gigantului Huawei să-și extindă rețelele în sistemul 5G. Chinezii, care trebuie să facă față criticilor datorate politcii lor în Xinjian și în Hong Kong, s-au alăturat țărilor care au organizat demonstrații în sprijinul lor.

“China este mare, va avea succes, și își va dezvolta propria tehnologie, dar există niște limite în ceea ce va putea face ea”, a declarat James A. Lewis, un fost oficial american care acum scrie despre securitate și spionaj cibernetic la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale din Washington. Chiar și acolo unde China a reușit să își vândă tehnologie, vremurile par să se schimbe.

Dl Wang, ministrul de externe, a cerut Statelor Unite să facă pași înapoi și să caute zone în care cele două țări ar putea colabora. Cu toate acestea, pesimismul legat de relațiile celor două țări este răspândit, deși cei mai mulți oficiali și analiști chinezi acuză Adminitrația Trump că încearcă să sustragă atenția de la eșecurile înregistrate în combatera pandemiei.

“Nu este greu de văzut că impactul coronavirusului asupra alegerillor din SUA, din acest an, e concentrat asupra Chinei”, a declarat într-un recent articol Zhao Kejin, profesor de relații internaționale la Universitatea Tsinghua. “Legăturile Chinei cu SUA trec printr-o perioadă gravă după restabilirea relațiilor diplomatice dintre ele“.

Deși s-a eschivat să vorbească despre un nou Război Rece, alternativa aleasă de el nu s-a arătat nici ea mai încurajatoare: “Noua realitate este aceea că SUA și China nu intră într-un nou Rzăboi Rece, ci se îndreaptă spre un ‘război mai călduț’“.

New York Times (preluare Rador)