ANALIZĂ​

De ce simt oamenii uneori nevoia să-și distrugă statuile? Damnatio memoriae, din antichitate până la Lenin și mișcarea BLM

de Cătălin Gomboș     HotNews.ro
Vineri, 10 iulie 2020, 12:16 Actualitate | Internaţional


Ninive. Autorul, in anii 90, la un sit asirian distrus ulterior de Statul Islamic
Foto: Arhiva personala
​În prezent, distrugerea monumentelor este legată de tensiunile rasiale și campania electorală din Statele Unite. În istorie au existat însă mai multe motive pentru care monumentele au fost demolate sau vandalizate. În cazul extremiștilor musulmani a fost vorba de religie. În cazul altora, motivele au fost mai degrabă politice: fervoarea revoluționară, obținerea unor reparații istorice și a unei forme de justiție sau, din contră, modificarea istoriei.

În primăvara lui 2001, cu o jumătate de an înainte de atentatele de la 11 septembrie, talibanii – care deja îl găzduiau pe Osama bin Laden – ajungeau în atenția întregii lumi printr-un act barbar: dinamitarea a două uriașe statui ale lui Budha din Valea Bamyan, construite cu 15 secole mai devreme și aflate în patrimoniul UNESCO.

În cei aproape 20 de ani care au trecut de atunci, distrugerea unor monumente a ținut de mai multe ori prima pagină: în 2003, când irakienii au căutat să șteargă urmele lui Saddam Hussein, în timpul exploziei Statului Islamic, care a devastat orașe antice ca Hatra, Nimrud și Palmyra, în perioada în care ucrainenii au răspuns agresiunii Rusiei doborând monumentele lui Lenin etc.

În prezent, distrugerea monumentelor este legată de tensiunile rasiale și campania electorală din Statele Unite. Există mai multe motive pentru care monumentele sunt demolate sau vandalizate. În cazul extremiștilor musulmani ca talibanii și jihadiștii Statului Islamic, e vorba de religie: Islamul interzice idolatria, iar statuile, mausoleele, mozaicurile ce înfățișează ființe sunt considerate a fi forme de idolatrie; acesta e, de altfel, și motivul pentru care artele cele mai practicate în perioada clasică a civilizației islamice au fost arhitectura, arabescul și caligrafia și chiar și când școli mai moderate au acceptat reprezentările unor ființe s-a recurs la miniatură.

În afara spațiului musulman, motivele pentru distrugerea monumentelor sunt de natură mai degrabă politică: fervoarea revoluționară, obținerea unor reparații istorice și a unei forme de justiție sau, din contră, modificarea istoriei.

Monumentele ca temă electorală



Statuia fostului președinte american Teddy Roosevelt

În primul său miting electoral de când s-a declanșat pandemia, organizat la Tulsa pe 20 iunie, președintele Donald Trump a lansat ceea ce se prefigurează a fi una dintre temele sale de campanie electorală: a vorbit despre nevoia de a apăra moștenirea (heritage) americană și de a proteja monumentele care simbolizează această moștenire.

Aceste idei au fost reluate, aproape două săptămâni mai târziu, și în discursul ținut de Trump la o ceremonie organizată pe 3 iulie pentru a marca Ziua Națională a Statelor Unite. Trump a promis că va proteja monumentele și va avea grijă ca aceia care le atacă să fie arestați.

Tot pe 3 iulie, Casa Albă a publicat un ordin executiv semnat de președinte cu privire „construirea și reconstruirea monumentelor eroilor americani”. Așadar, Trump s-a poziționat ferm ca un apărător al unor figuri din trecut denunțate acum pentru rasism sau pentru asocierea lor cu sclavia, în condițiile în care, odată cu protestele anti-rasism generate de moartea afro-americanului George Floyd, în Statele Unite (și nu numai) a fost declanșată și o campanie de distrugere a monumentelor care onorează public astfel de figuri.

Campania a vizat, în principal, statui ale unor militari din armata Confederației (vizate, deja, de o campanie similară în urmă cu trei ani), dar au fost distruse/vandalizate și monumente ale descoperitorului Americii, Cristofor Columb, pentru că prin expedițiile sale ar fi fost inițiată colonizarea violentă și masacrarea triburilor locale.

S-a cerut chiar și îndepărtarea monumentelor unor personalități istorice respectate întrucât prezentau scene considerate jignitoare pentru minorități – fostul președinte Teddy Roosevelt, călare, flancat de un african și un băștinaș american, ambii pe jos, sau Abraham Lincoln, probabil cel mai mare președinte din istoria Statelor Unite, care apare într-un monument dedicat eliberării sclavilor cu un negru îngenuncheat lângă el.

Monumentele și mistificarea trecutului



Campania împotriva statuilor a frizat, uneori, absurdul. În San Francisco, protestatarii au demolat sau vandalizat cu vopsea statuile unui călugăr franciscan canonizat de Biserica Catolică, a fostului președinte Ulysses S. Grant și a autorului lui Don Quijote, Miguel de Cervantes.

Dacă la Sfântul Junipero Serra ar putea fi găsit un motiv – și-a dedicat viața creștinării populației indigene din California, unde a fondat mai multe misiuni franciscane care ar fi contribuit la subjugarea nativilor de către spanioli – la ceilalți doi vandalizarea e inexplicabilă.

Ulysses S. Grant a fost unul dintre cei mai importanți generali ai Nordului în Războiul de Secesiune, iar Cervantes a fost el însuși captiv timp de cinci ani și nu a avut vreo legătură cunoscută cu continentul american; singura explicație posibilă, în cazul său e că vandalii și-au închipuit că era vorba de vreun senior cu vasali, dat fiind că monumentul îi arată pe Don Quijote și Sancho Panza îngenuncheați în fața lui Cervantes.

Excese de acest gen au fost condamnate de numeroase voci, inclusiv de probabilul contra-candidat al lui Donald Trump, Joe Biden, care a pledat pentru protejarea statuilor lui Cristofor Columb și ale unor figuri marcante ca George Washington și Thomas Jefferson– părinți fondatori ai Statelor Unite care au deținut sclavi.

Pe de altă parte, Biden, ca mulți alți americani, este de acord cu eliminarea monumentelor confederate, care sunt privite nu doar ca simboluri ale sistemului sclavagist din sud, ci și ale unei rebeliuni armate față de Statele Unite. Multe din monumentele respective au fost construite la câteva decenii după război de organizații din sud ale veteranilor și urmașilor acestora, într-o epocă în care un curent revizionist încerca să facă uitate ororile sclaviei sau realitatea rebeliunii și să promoveze ideea unui Sud nobil care ar fi avut, de fapt, dreptul să se separe.

Un astfel de revizionism, perpetuat în secolul XX (vezi episodul cu “Pe aripile vântului”) și chiar și în cel actual, ignoră adevărata moștenire, de rasism și discriminare, a Sudului și ignoră, totodată, sentimentele celor care încă sunt afectați de aceste fenomene. Pentru ei – ca, de altfel, și pentru tot felul de nostalgici sau de adepți ai extremei drepte – astfel de monumente sunt o prelungire în timp a Confederației statelor sclavagiste.

Cazul american nu este nici pe departe unul singular. Monumentele sunt și în alte locuri simboluri ale unui trecut pe care unii încearcă să îl reînvie, iar alții – să îl facă uitat.

Războiul cibernetic declanșat de Rusia pentru un monument



Monumentul Eroului Necunoscut din centrul capitalei Tallinn a fost mutat într-un cimitir militar. FOTO: Wikimedia

Sovieticii și-au marcat imperiul cu monumente atât în republicile din componența URSS, cât și în statele-satelit ale Imperiului. La Chișinău, de pildă, monumentele sovietice sunt prezente și astăzi în centrul orașului: statuia ecvestră a lui Grigori Kotovski, cel care a pus (în Transnistria) bazele RSS Moldovenească, complexul Eternitate, fost al Victoriei, dedicat ostașilor sovietici, monumentul Eroilor comsomoliști etc.

Primele două au fost renovate în timpul mandatelor de președinte ale socialistului filo-rus Igor Dodon și al comunistului sovieto-nostalgic Vladimir Voronin, iar al treilea se află, parcă ironic, pe bulevardul Grigore Vieru, numit după poetul-simbol al renașterii naționale din Basarabia.

Deferența față de monumente nu este universală în fostul spațiu sovietic. În 2007, Estonia a decis să mute monumentul Eroului Necunoscut din centrul capitalei Tallinn la un cimitir militar din oraș. Pentru estonieni monumentul reprezenta un simbol al opresorului/ocupantului, așa că decizia era nu doar justificată, ci chiar și moderată – ar fi putut fi, pur și simplu, distrus.

Minoritatea rusă din Estonia avea, însă, un alt punct de vedere: monumentul era un simbol al Armatei Roșii eliberatoare, al luptei împotriva fascismului și, mai ales, al propriei identități. Unii dintre rușii estonieni au ieșit în stradă. Au avut loc violențe. Federația Rusă, care încă de la căderea URSS își asumase rolul de protector – cu ajutorul armelor, dacă era nevoie – al minorităților ruse din spațiul sovietic, s-a poziționat și ca apărător al trecutului sovietic și a reacționat declanșând un masiv atac cibernetic împotriva Estoniei.

Atacul, care a durat peste trei săptămâni, a fost descris drept începutul războiului cibernetic dintre Rusia și Occident; tot ceea ce a urmat – eforturile de a impune narațiunea Kremlinului cu privire la Ucraina începând cu Maidanul și invazia Crimeei și continuând cu războiul din Donbass, amestecul în alegerile din Statele Unite și unele țări europene (inclusiv în campania pentru Brexit), promovarea diferitelor narațiuni menite să destabilizeze Occidentul, fake newsurile legate de pandemia de coronavirus etc. – poate fi privit ca parte a acestui război cibernetic care îmbină elemente clasice asociate atacurilor informatice cu campanii de dezinformare.

Monumentele ca bastioane ale Imperiului



Un monument al Armatei Roșii de la Sofia. FOTO: AFP

Evident că rușii aveau mai multe motive să nu îndrăgească prea tare Estonia sau vecinii baltici ai acesteia, cel mai important dintre ele fiind acela că, după ce că se rupseseră de Imperiul Sovietic condus de la Moscova, se mai și alăturaseră NATO (adversarul militar al Imperiului) și Uniunii Europene, ale cărei valori de bază nu prea se regăseau în viziunea lui Putin&Co.

Ceea ce a declanșat, însă, reacția Rusiei, nu a fost aderarea la NATO sau integrarea în UE, ci mutarea unui monument – pentru că simbolurile contează, după cum afirma recent, într-o emisiune dedicată fenomenului fake news, dr. Cosmin Popa, cercetător științific la Institutul de istorie “Nicolae Iorga”:

“[monumentele sunt importante pentru Federația Rusă] pentru că, la nivel simbolic, sunt prelungiri ale ocupației militare și politice sovietice. Monumentele sunt una dintre ultimele instituții politice semn al fostei preponderențe politice și militare sovietice în Europa Orientală. Iar mutarea lor, din locurile centrale, simbolic vorbind, în locurile mai puțin vizibile, mai puțin expuse, semnifică decăderea, pierderea importanței politice, influenței culturale și spirituale a Rusiei. În aceste condiții, Rusia reacționează violent.”

Asocierea monumentelor sovietice cu Imperiul la care încă mai visează destui pe la Moscova nu le-a scăpat nici foștilor supuși. Ucrainenii au reacționat la agresiunea Rusiei și printr-o campanie care a vizat foste monumente sovietice, în special statui ale lui Lenin. Campania a început încă din perioada Euromaidanului, care s-a declanșat după ce, în urma presiunilor agresive ale Federației Ruse din 2013, regimul Yanukovici a decis să nu mai semneze un Acord de Asociere la UE.

După căderea lui Yanukovici, Rusia – care până atunci clamase prietenia – a devenit inamic aproape oficial al Ucrainei: a invadat și anexat peninsula Crimeea și a instigat și susținut separatiștii pro-ruși din Donbass. În replică, în Ucraina a devenit politică de stat înlăturarea urmelor URSS, iar până în 2017 au fost distruse toate cele 1320 de statui ale lui Lenin aflate pe teritoriul controlat de Kiev.

În Bulgaria, un monument al Armatei Roșii a fost vopsit de-a lungul timpului (în ciuda protestelor repetate ale ambasadei Rusiei) astfel încât militarii să pară super-eroi din benzile desenate americane, membri ai Pussy Riot atunci când trupa a ajuns în vizorul regimului Putin, în culorile Ucrainei în timpul conflictului și, la un moment dat, în roz în semn de scuze pentru participarea Bulgariei la invazia sovietică a Cehoslovaciei, în 1968; rozul trimite la tancul-monument al Armatei Roșii din Praga pe care, atunci când s-a prăbușit comunismul, un artist l-a vopsit în această culoare.

Între dărâmarea simbolică a tiranilor și damnatio memoriae



Statuia lui Saddam Hussein din centrul Bagdadului, demolată în 2003. FOTO: RAMZI HAIDAR/ AFP/ Profimedia Images

Belicozitatea Rusiei când vine vorba de statui e un pic ipocrită, date fiind eforturile sale de a cosmetiza istoria – mai ales în ceea ce privește responsabilitatea pentru cel de-al Doilea Război Mondial – și campaniile de promovarea a unor narațiuni false.

Cosmetizarea istoriei este, de altfel, o moștenire sovietică: sunt bine-cunoscute cazurile disparițiilor din fotografii și cărți, în epoca lui Stalin, ale unor personaje care intraseră în dizgrația regimului.

Succesorul lui Stalin, Nichita Hrușciov, a inițiat o campanie de de-stalinizare care s-a manifestat, printre altele, și prin dărâmarea numeroaselor statui ale lui Iosif Vissarionovici care împânziseră Imperiul Sovietic până la Berlin.

Există, desigur, o diferență de nuanță: procesul nu a vizat atât ștergerea lui Stalin din istorie, cât eliminarea cultului personalității unui tiran sângeros. La fel s-a întâmplat și în Irak, în 2003.

Momentul căderii lui Saddam Hussein – un dictator care avea un cult al personalității ce amintea mult de cel al lui Stalin – a fost marcat, simbolic, de dărâmarea statuii sale din centrul Bagdadului, pe care o parte dintre cei aflați în mulțime au bătut-o, apoi, cu încălțările, aceasta fiind una dintre cele mai mari insulte posibile pentru irakieni.

Dărâmarea statuii din Piața Firdus a fost cel mai vizibil moment dintr-un proces mult mai amplu: enormele busturi de pe palatul lui Saddam din ceea ce avea să devină Zona Verde au fost demontate, fotografiile dictatorului au fost smulse din cărți și de pe pereți și rupte în bucăți, mozaicurile care îl înfățișau au fost mitraliate, locurile care îi purtau numele – aeroportul și un cartier din Bagdad, barajul de lângă Mosul etc. – rebotezate, bancnotele țării, care aveau toate, portretul său, schimbate; a supraviețuit doar un Coran care ar fi fost scris cu sângele lui Saddam, pentru că nimeni nu a avut curajul să distrugă o carte sfântă pentru musulmani, dar și acela a fost ascuns de ochii publicului.

Fenomenul amintește de o practică din antichitate, cunoscută sub denumirea apărută ceva mai târziu de “damnatio memoriae” (condamnarea/damnarea memoriei/amintirii), o pedeapsă post-mortem prin care se încerca ștergerea urmelor lăsate de o persoană, ca nimeni să nu-și amintească vreodată numele său: se distrugeau statui, inscripții, basoreliefuri etc.

Hatshepsut, a doua femeie-faraon a Egiptului și Akhenaten/Amenhotep IV, faraonul care a încercat să înlocuiască religia oficială a regatului cu una monoteistă, au fost printre cei vizați de damnatio memoriae, la fel și un număr semnificativ de împărați romani, începând cu Caligula.

Monumente distruse în România: de la Statuia Libertății la cea a lui Lenin



Statuia lui Lenin de la Casa Presei, București. FOTO: Agerpres

Nici România nu e străină de politizarea statuilor, ba chiar are o adevărată tradiție a dărâmării și mutării acestora: potrivit unui articol apărut în 2019 în Arhitectura, prima statuie de for public din București, “România deliverată” (sau Statuia Libertății) a fost distrusă, în 1848, la doar cinci zile după ce fusese montată.

Cea mai mare epurare de astfel de monumente au făcut-o comuniștii, care au distrus sau mutat numeroase statui ale unor personalități din regatul României, inclusiv pe cele ale regilor Carol I și Ferdinand.

După Revoluție, a venit rândul simbolurilor comuniste să dispară sau să fie mutate: statuia lui Lenin de la Piața Scânteii, devenită Piața Presei Libere, statuia lui Petru Groza, Monumentul Ostașului Sovietic și cel al Răscoalei din 1907 etc. Pe locul unde, pe vremuri, a fost statuia lui Stalin (dărâmată, e drept, de comuniști) a fost amplasată cea a lui Charles de Gaulle, a regelui Carol a fost refăcută, cea a lui I.I.C. Brătianu a revenit la locul său de pe Bulevardul Dacia, unde fusese înlocuită cu un bust al ilegalistului comunist Ilie Pintilie.

Istoria reală și istoria în care credem



Herodot a scris „pentru ca faptele oamenilor să nu pălească prin trecerea vremii, iar isprăvile mari și minunate săvârșite și de greci, și de barbari să nu fie date uitării” (Istoriile, ed. Humanitas, 2018). Exact acesta este și rolul monumentelor: să ne amintească de oameni și faptele lor – sau de istorie.

O aflăm de la același Herodot, care povestește, în Cartea a II-a a Istoriilor, că, de fiecare dată când cucerea un teritoriu, faraonul Sestrosis construia „stele care glăsuiesc prin inscripții despre numele lui și al patriei sale”. Legendarul jurnalist polonez Ryszard Kapuscinski remarca, însă, în „Călătorind cu Herodot” (Art, 2008) că „niciodată nu avem de-a face cu istoria reală, ci întotdeauna cu cea povestită, cea prezentată […] aceea în care crede cineva.”

Cred că această observație a lui Kapuscinski explică și pasiunile și disputele din jurul unor monumente: chiar dacă or fi fost construite pentru a aminti de personaje și fapte reale, trimit și la istorii în care credem – sau se vrea să credem.








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















4226 vizualizari

  • -4 (36 voturi)    
    Despre monumente (Vineri, 10 iulie 2020, 12:33)

    __Andrei___ [utilizator]

    Nu este mare diferenta intre mentalitatea celor care darama monumente si a celor care le construiesc
  • -5 (49 voturi)    
    Nu,oamenii nu distrug statuile. (Vineri, 10 iulie 2020, 12:52)

    asavreau [utilizator]

    Cei care distrug statuile sunt grupuri turbulente care vor să impresioneze.Reacțiile create de moartea negrului arestat pentru infracțiuni grave mi se par destul de ciudate,mai ales susținerea presei pentru manifestațiile cu distrugeri și incendieri.Distrugerea unui bun public trebuie pedepsită.Consider că într-o țară democrată orice problemă se poate rezolva prin inițiative cetățenești pașnice și nu prin violență.Violența riscă să aducă dictatura la putere.
    • +2 (16 voturi)    
      e lege trecuta in Congres (Sâmbătă, 11 iulie 2020, 9:13)

      albik [utilizator] i-a raspuns lui asavreau

      statuile sa fie inlaturate. Oranjutanul se opune. Deci nu e vorba de modul in care sunt inlaturate, pur si simplu unii regret sclavia.
  • -2 (58 voturi)    
    Inutil sa le spui belemeilor despre Herodot (Vineri, 10 iulie 2020, 12:54)

    YorkshireTerrier [utilizator]

    Huo-huo! Era alb si a avut sclavi! Huo-huo!
    Sigur a fost un supremațist grec, care nu tinea cont de feelingurile barbarilor. Huo-huo! Gata am construit argumentul impotriva lui Herodot.
  • -9 (35 voturi)    
    Deci, cine darima monumente? (Vineri, 10 iulie 2020, 13:04)

    Sparafucile [utilizator]

    Intr-o anumita epoca istorica, cei ce ajung la putere. De aceea te-apuca risul vazind cum in SUA darima monumente unii care nu sunt la putere. Se naste firesc intrebarea: pai cei ce sunt la putere p' acolo, ce pazesc? Cum de-au ajuns niste derbedei, niste nespalati si niste coate goale sa darime monumente? Raspuns: pe fondul disolutiei puterii centrale si locale. Iar aceasta disolutie a puterii cum este ea? Raspuns: RUSINOASA. Ca sa nu fie rusinoasa ce ar trebui? Ca toti cei ce au darimat monumente sa infunde puscariile pentru ani buni. Sau ,periodic, cineva sa-i puna la pamint si un genunchi pe git. Autoritatea se mentine si cu gesturi BRUTALE.
  • -1 (49 voturi)    
    Urmatorul pas (Vineri, 10 iulie 2020, 13:18)

    adi_69 [utilizator]

    ar fi daramarea piramidelor. Si alea au fost construite tot cu sclavi.. Inacceptabil!
    • +5 (23 voturi)    
      Nu de sclavi (Vineri, 10 iulie 2020, 15:38)

      AntonH [utilizator] i-a raspuns lui adi_69

      https://www.historia.ro/sectiune/actualitate/articol/piramidele-n-au-fost-construite-de-sclavi
      • -8 (18 voturi)    
        Ai dreptate (Vineri, 10 iulie 2020, 18:37)

        LiviuX [utilizator] i-a raspuns lui AntonH

        De ce le-ar fi construit cu sclavi cand puteau plati muncitori (cazati la hoteluri de 4-5 stele si cu cel putin 3 mese asigurate zilnic). Toata lumea stie ca sclavii erau protejati, de aia se cheama epoca sclavagista, pentru ca lumea apartinea sclavilor.
        Acum serios vorbind, un site mai serios n-ai gasit? Dar chiar si asa, e doar o parere izolata, iar dovezile mi se par ridicole. Sa vad un comunicat al oamenilor de stiinta (deci nu unul-doi), apartinand unei organizatii serioase si recunoscute mondial, si mai vedem...
        • +8 (14 voturi)    
          un simplu search pe google, doar atâta trebuie (Vineri, 10 iulie 2020, 21:38)

          anton_carpati [utilizator] i-a raspuns lui LiviuX

          https://www.nationalgeographic.com/history/magazine/2017/01-02/egypt-great-pyramids-giza-plateau/
          https://www.reuters.com/article/us-egypt-antiquities-tombs/egypt-tombs-suggest-pyramids-not-built-by-slaves-idUSTRE6091E720100110
          https://www.harvardmagazine.com/2003/07/who-built-the-pyramids-html
          https://www.theguardian.com/world/2010/jan/11/great-pyramid-tombs-slaves-egypt
          • -6 (22 voturi)    
            Exact, pana si titlul spune (Vineri, 10 iulie 2020, 23:18)

            LiviuX [utilizator] i-a raspuns lui anton_carpati

            "Suggest" deci se presupune... Pana la a se dovedi mai e cale lunga...
            Dar oricum, nu asta e esentialul aici. Ci ceea ce facem cu toata epoca sclavagista, personalitatile si monumentele construite atunci cu sclavi, chiar daca poftim, eliminam piramidele din lista? Toata Grecia antica, Imperiul Roman, Persan, etc? Le anulam, negam, distrugem tot ce e legat de ele cum au facut talibanii?
    • +8 (20 voturi)    
      Repeți aceeași chestie de o lună. (Vineri, 10 iulie 2020, 21:33)

      anton_carpati [utilizator] i-a raspuns lui adi_69

      Am înțeles. Piramidele. Sclavi. Dărâmare. Ești haios, dar informația e greșită. Contextul e greșit. Gata.
      • -5 (11 voturi)    
        deloc (Sâmbătă, 11 iulie 2020, 2:26)

        srpc [utilizator] i-a raspuns lui anton_carpati

        istoria trebuie rememorata si onorata asa cum a fost, nu cum le-ar placea unor retardati contemporani sa fi fost; mie imi palce asa cum a fost, de pilda
        • -1 (3 voturi)    
          "așa cum a fost" (Duminică, 12 iulie 2020, 0:56)

          anton_carpati [utilizator] i-a raspuns lui srpc

          Problema e că numai un retardat contemporan își poate închipui că există o viziune obiectivă asupra istoriei.
          • 0 (0 voturi)    
            Numai un retardat nu isi inchipuie ca exista (Luni, 13 iulie 2020, 21:58)

            LiviuX [utilizator] i-a raspuns lui anton_carpati

            Da, poate nu in amanunt, dar in ce priveste esentialul exista viziuni obiective. Nu cred ca exista cineva care sa conteste existenta Comunei Primitive, a Sclavagismului, Evului Mediu, etc. Despre asta e vorba aici. Nu putem nega existenta sclavagismului si nici a realizarilor din acea vreme, asa cum au fost facute ele, cu scalvi, munca fortata, etc. Total de acord ca sclavagismul nu-si mai are locul, trebuie eliminat unde si daca mai exista, cu pedepsele de rigoare, dar de aici pana la a sterge cu buretele istoria sa, a darama si nega realizarile sale e cale lunga si in nici un caz nu sunt de acord.
    • 0 (14 voturi)    
      cine vrea sa darame pramidele? (Sâmbătă, 11 iulie 2020, 9:11)

      albik [utilizator] i-a raspuns lui adi_69

      nimeni. Sau poate tu?
  • -10 (30 voturi)    
    Ignoră totodată sentimentele de adevărata moștenir (Vineri, 10 iulie 2020, 13:26)

    xolv [utilizator]

    de rasism și discriminare, a Sudului". Scuzati-ma, dar unde in Declaratia Universala a Drepturilor Omului e partea cu lezarea sentimentelor ??
    • +7 (23 voturi)    
      Articolul 1 (Vineri, 10 iulie 2020, 21:43)

      anton_carpati [utilizator] i-a raspuns lui xolv

      Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi în drepturi.
      • -5 (13 voturi)    
        dupa care (Sâmbătă, 11 iulie 2020, 2:27)

        srpc [utilizator] i-a raspuns lui anton_carpati

        isi limiteaza singure drepturile prin comportamente antisociale si anticivilizatie; drepturile nu sunt eterne si neconditionate
      • 0 (6 voturi)    
        Unde e partea cu sentimentele ? (Sâmbătă, 11 iulie 2020, 12:30)

        xolv [utilizator] i-a raspuns lui anton_carpati

        Unde e partea cu sentimentele ?
        • 0 (2 voturi)    
          Totul e despre sentimente. (Duminică, 12 iulie 2020, 1:02)

          anton_carpati [utilizator] i-a raspuns lui xolv

          Patriotismul, religia, apartenența etnică, orientarea sexuală etc. Fiindcă e vorba de concepte abstracte și despre spiritul uman, dar o să-nveți despre asta în liceu.
  • -6 (34 voturi)    
    Statuile repretinta niste simboluri (Vineri, 10 iulie 2020, 13:35)

    Mag@ [utilizator]

    Statuile reprezinta niste simboluri. In momentul in care unii le distrug, probabil vor fi instalate altele, cu timpul. Sper sa gresesc, dar aceste actiuni au ca tinta destabilitarea democratiilor occidentale. Are cineva mare interes de a sprijini, de ce nu, poate si finanta, astfel de actiuni.
    • +8 (24 voturi)    
      Cineva? Stim cine! (Vineri, 10 iulie 2020, 22:15)

      Filbert [utilizator] i-a raspuns lui Mag@

      Oculta, bineinteles, ne pune botnite, chipuri, ne hipnotizeaza cu cincigeu' si ne darima statuile! Destabilizarea democratiilor occidentale a inceput cu darimarea statuilor lu' stalin si lenin, evident!
      • -1 (3 voturi)    
        fiecare intelege ce vrea sa inteleaga (Sâmbătă, 11 iulie 2020, 13:02)

        Mag@ [utilizator] i-a raspuns lui Filbert

        m-am referit la cei care au influentat votul pro Brexit si votul pro Trump, daca nu te-ai prins
    • 0 (12 voturi)    
      mari comici ai tastaturii.. (Sâmbătă, 11 iulie 2020, 9:10)

      albik [utilizator] i-a raspuns lui Mag@

      se inlatura statuile stapanilor de sclavi si occidentul se destabilizeaza :))))
      • 0 (8 voturi)    
        academicienii moderni (Sâmbătă, 11 iulie 2020, 12:46)

        Mag@ [utilizator] i-a raspuns lui albik

        Nu stiam ca academicienii comenteaza articole pe HN.
        Parerea ta la fel de subiectiva este ca si a mea, degeaba te ambalzi si jignesti. Asta spune multe despre educatia ta.
  • +6 (44 voturi)    
    Inutil articolul (Vineri, 10 iulie 2020, 15:58)

    Cosssmin [utilizator]

    Articolul, pe un ton foarte erudit si de o aparenta documentare foarte stufoasa, nu spune de fapt evidenta: americanii si altii, ca englezii, olandezii, belgienii, etc., au in piete publice monumente cu oameni care au facut comert cu sclavi, au orchestrat masacre asupra negrilor, au fost mari detinatori de sclavi, de plantatii, au fost rasisti declarati pana in maduva oaselor. Trebuie sa lasam aceste monumente intr-o lumea care se vrea toleranta, deschisa si mai buna ca cea din trecut?
    • -6 (26 voturi)    
      Cine își uită trecutul este condamnat să îl repete (Vineri, 10 iulie 2020, 16:26)

      Rosebud [utilizator] i-a raspuns lui Cosssmin

      Da, sa le lasam si sa ne amintim intotdeauna de cei din urma. Altfel, fara ei, asa cum au fost, buni sau rai, suntem nimeni.
      Despre ce vorbim?
      Sa inlocuim acum toate monumentele ce nu ne plac cu statuia lui Floyd? Cine a fost el? O victima, nicidecum nevinovata a unor circumstante. Cei care distrug in numele lui nu merita nici macar un comentariu. Daramite atentia.
      De fapt, ce zic eu, cum e turcu' si pistolul!
      • +1 (19 voturi)    
        vai vai vai (Sâmbătă, 11 iulie 2020, 9:08)

        albik [utilizator] i-a raspuns lui Rosebud

        de aia nu-si aduce nimeni aminte de Hitler, Stalin, le-au distrus oamenii statuile...vai..vai..vai. Propun sa le ridicam statui sa nu-i uite lumea....vai..vai..vai
    • -6 (26 voturi)    
      tu (Vineri, 10 iulie 2020, 16:44)

      baronul stanganbuch [utilizator] i-a raspuns lui Cosssmin

      si restul belemeilor decerebrati excelati la capitolul toleranta. Altfel, parca citezi din ceausila, care voia ''o lume mai buna si mai dreapta''. Practic sinteti cam acelasi lucru cu cizmarul cretinoid care a distrus romania.
    • -7 (21 voturi)    
      Hai, povestește-ne cum făcea Churchill (Vineri, 10 iulie 2020, 17:37)

      Lovercraft [utilizator] i-a raspuns lui Cosssmin

      comerț cu sclavi...
    • -10 (24 voturi)    
      Sigur, hai sa falsificam si istoria! (Vineri, 10 iulie 2020, 18:43)

      LiviuX [utilizator] i-a raspuns lui Cosssmin

      Ca daca citeste cineva (din greseala evident) vreo carte de istorie si aude de sclavagism, exploatare, comunism, fascism si ce mai vrei, si se supara, se simte ofensat? Nu mai bine il protejam saracul si ii ascundem toate astea? De ce sa-si uzeze mintea si sa se destepte?
    • -7 (21 voturi)    
      DA ! trebuie să le lăsăm aşa cum sunt. (Vineri, 10 iulie 2020, 20:10)

      let_s_twist_again [utilizator] i-a raspuns lui Cosssmin

      istoria este aşa cum a fost şi nu trebuie rescrisă de cenzori tembeli, aşa cum au făcut gunoaiele comuniste...
      • +9 (27 voturi)    
        hai repede! (Vineri, 10 iulie 2020, 22:18)

        Filbert [utilizator] i-a raspuns lui let_s_twist_again

        stergem de praf si sa punem la loc statuile lu' stalin si lenin ca istoria a fost cum a fost si nu trebuie rescrisa!
        • -3 (13 voturi)    
          statuile alea au fost impuse de rusnaci (Sâmbătă, 11 iulie 2020, 7:30)

          let_s_twist_again [utilizator] i-a raspuns lui Filbert

          nicidecum ridicate de bună-voie de comunitatea românească
    • +1 (5 voturi)    
      Daramarea statuilor (Sâmbătă, 11 iulie 2020, 12:12)

      Dan Truia [anonim] i-a raspuns lui Cosssmin

      Cam asa, autorul s-a straduit sa prezinte actiuni de demolare a statuilor in diverse epoci si situatii.
      Numai ca nu exista o concluzie in afara de cea filosofico-retorica a lui Kapuscinski :
      niciodată nu avem de-a face cu istoria reală, ci întotdeauna cu cea povestită, cea prezentată […] aceea în care crede cineva.” Si ce facem, acceptam pasivi la ridicarea unor simboluri dupa cum este la putere un regim sau altul ?
  • -9 (19 voturi)    
    nu sunt ale lor (Vineri, 10 iulie 2020, 16:34)

    xan [utilizator]

    Nu-si distruge nimeni statuile. Unii le distrug pe ale altora, din diverse motive. Talibanii pentru ca asa le spune religia, belemistii pentru ca asa le spune cineva ca trebuie ca sa ajunga la putere si sa puna mana pe "agentie".
  • -5 (35 voturi)    
    Huliganismul, instrument de "justitie sociala" (Vineri, 10 iulie 2020, 17:49)

    animatron [utilizator]

    Eu si amicii, la o bere, decidem ca "ne lezeaza sentimentele" statuia nu stiu carui personaj istoric.

    Nu ne pasa ca "sentimentele" sunt ceva pur subiectiv, nu ne pasa de opinia "majoritatii", nu ne pasa de legile care protejeaza bunurile construite pe bani publici si privati.
    In clar, nu ne pasa de nici o persoana care nu gandeste la fel ca noi, nu e treaba noastra sa fim "toleranti".

    Ce e fain cu mentalitatea asta e ca eu si prietenii putem reseta treaba cu "sentimentele" de cate ori avem chef de altceva, putem gasi oricand o alta tinta a "revoltei" noastre.

    Agitam un pic "bula sociala" de pe Facebook, Instagram sau Twitter (mai nou merge si Tik Tok chiar daca e la limita, ca aia sunt minori rau de tot, dar le zicem ca e un "challenge"), adunam o ceata, luam niste franghii si mergem in piata sa daramam statuia aluia care nu ne place noua.

    Si daca zic unii ca e "vandalism"?
    Noi raspundem ca e "lupta pentru justitie sociala" si "pentru egalitate" (oricare ar fi aia, rasiala, economica, culturala, avem de ales, no problem).

    Iar daca sunt posturi de stiri si ziare care zic ca noi ca sa loveasca in adverari politici e perfect, avem un alibi decent, participam la "constientizarea maselor".

    Se stie, poporul e "prost si rasist", trebuie tot timpul "constientizat" si invatat cu forta ce sa gandeasca despre un subiect.

    Sunt cetateni care nu-s de acord cu distrugerile noastre? Pai nu avem alta explicatie decat ca sunt.."prosti si rasisti".
    Eventual ii luam cu pietre, ridicam baricade, ne batem cu politia aia care oricum ar trebui total desfiintata sau refacuta dupa planul si ideile noastre.

    Daca Occidentul nu va debarasa ferm de miscarea marxista BLM si de anarhistii care-l submineaza continuu, are zilele numarate, dusmanii sai strategici stau pe margine, isi ascut cutitele si ii incurajeaza pe huliganii SJW/BLM sa distruga in continuare, sa conteste institutiile, politia, presedintii, e "furtuna perfecta" pt kgbistii Moscovei si comunistii Beijingului.
    • +7 (27 voturi)    
      de urgenta! (Vineri, 10 iulie 2020, 22:20)

      Filbert [utilizator] i-a raspuns lui animatron

      hai sa-i cautam si arestam pe vandalii care au darimat statuile lui stalin si lenin! Sigur au facut-o subiectiv, la o bere si nici n-au cerut parerea majoritatii.
      • -7 (19 voturi)    
        Total de acord daca au fost vandalizate. (Vineri, 10 iulie 2020, 23:24)

        LiviuX [utilizator] i-a raspuns lui Filbert

        La urma urmei si ei au facut parte si chiar au facut istorie. Atata timp cat stim cine au fost si ce au facut care e problema? Sunt de acord sa fie date jos, mutate, dar numai oficial, eventual in urma unui referendum, in nici un caz vandalizate.
      • -8 (14 voturi)    
        hoooo (Sâmbătă, 11 iulie 2020, 2:31)

        srpc [utilizator] i-a raspuns lui Filbert

        ii compari pe Churchill, Teddy Roosevelt, Columb sau Lincoln cu slugile ocultei financiare, Ulianov si Djugashvili?
    • -3 (15 voturi)    
      fa-ti statui cu stapani de sclavi la tine in curte (Sâmbătă, 11 iulie 2020, 9:17)

      albik [utilizator] i-a raspuns lui animatron

      si inchina-te la ele cat vrei. Plangi la umbra lor, spala-le, da-le cu vopsea si tine-le in brate. Asta e mostenirea ta culturala. Revizionism istoric, minciuna si rasism, valorile care te reprezinta.

      Lumea nu mai accepta extremismul de dreapta si suprmatia alba. Vremea vostra s-a dus.
  • -3 (15 voturi)    
    Dixie (Sâmbătă, 11 iulie 2020, 5:19)

    Setalcott [utilizator]

    "un curent revizionist încerca să facă uitate ororile sclaviei sau realitatea rebeliunii și să promoveze ideea unui Sud nobil care ar fi avut, de fapt, dreptul să se separe. Un astfel de revizionism, perpetuat în secolul XX (vezi episodul cu “Pe aripile vântului”) și chiar și în cel actual, ignoră adevărata moștenire, de rasism și discriminare, a Sudului"

    "niciodată nu avem de-a face cu istoria reală, ci întotdeauna cu cea povestită, cea prezentată […] aceea în care crede cineva.”

    Atunci sudistii de ce nu au voie sa creada in interpretarea lor a istoriei?

    https://www.youtube.com/watch?v=RPOnL-PZeCc
    • -1 (9 voturi)    
      Relativizarea istoriei (Sâmbătă, 11 iulie 2020, 10:30)

      ptzw [utilizator] i-a raspuns lui Setalcott

      O practica des conservatorii, apoi ii acuza pe progresisti de relativizare. Umor nebun daca ma gandesc ca sudistii rasisti erau toti democrati si acum conservatorii se revendica de la acea istorie.
      • +1 (5 voturi)    
        Inca o data (Sâmbătă, 11 iulie 2020, 16:39)

        Setalcott [utilizator] i-a raspuns lui ptzw

        Cine a scris cuvintele astea?

        "niciodată nu avem de-a face cu istoria reală, ci întotdeauna cu cea povestită, cea prezentată […] aceea în care crede cineva.”


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by