Șefii guvernelor spaniol și italian au anunțat miercuri la Madrid că vor face echipă comună în incercarea de a convinge așa-numitele țări „frugale” să adopte cât mai repede planul european de redresare menit să ducă la depășirea crizei cauzată de pandemie, potrivit AFP.
Liderii europeni negociază în prezent pentru a ajunge la un acord privind crearea unui plan de relansare de 750 de miliarde de euro propus de Comisia Europeană.
Acest plan, care va beneficia în primul rând țări precum Italia și Spania, care au fost cele mai afectate de criza Covid-19, atrage numeroase rezerve din partea a patru țări supranumite „frugale”: Olanda, Austria, Suedia și Danemarca. Un summit, programat pentru 17 și 18 iulie la Bruxelles, se va concentra pe adoptarea sa unanimă.
"Săptămâna viitoare voi avea ocazia să-l vizitez pe primul ministru olandez Rutte, pe premierul suedez Stefan Löfven și pe cancelarul german Angela Merkel", a declarat premierul spaniol Pedro Sanchez, în cadrul unei conferințe de presă comună cu omologul său italian Giuseppe Conte.
De asemenea, Conte intenționează să călătorească vineri la Haga și luni la Berlin.
Reticența celor patru țări ”frugale”
Principala diferenţă faţă de planul franco-german este că planul celor patru țări, Olanda, Austria, Suedia și Danemarca, prevede acordarea mai degrabă a unor credite cu dobânzi reduse în locul granturilor nerambursabile. ''Obiectivul nostru este acordarea unei finanţări temporare, dedicate, prin bugetul UE şi oferirea de împrumuturi în condiţii favorabile celor care au fost cel mai sever afectaţi de criză'', potrivit textului acestei propuneri consultat de agenţia DPA.
De asemenea, se arată în acelaşi document, că ajutorul de urgenţă trebuie să fie acordat o singură dată şi limitat la o durată de doi ani, iar noul fond nu trebuie să conducă la o mutualizare a datoriilor şi nici la ''creşteri semnificative'' ale bugetului multianual al UE pentru perioada 2021-2027, aflat încă în negociere.
Cele patru state ''frugale'' nu specifică în contrapropunerea lor o sumă maximă pentru fondul european propus de Franţa şi Germania, susţinând însă că o destinaţie prioritară a acestor bani trebuie să fie susţinerea sectorului sanitar. Mai mult, cele patru state cer ca accesarea asistenţei financiare să fie condiţionată de un ''angajament puternic'' al statelor beneficiare pentru reforme şi acestea să accepte o supraveghere sporită împotriva fraudelor cu aceste fonduri.
