Financial Times: Va salva Angela Merkel Europa?

de V.M.     HotNews.ro
Marţi, 7 iulie 2020, 2:04 Actualitate | Internaţional


Angela Merkel
Foto: Agerpres/EPA
Rezolvarea problemelor UE va necesita mai mult decât planul ei de redresare după coronavirus

Ar trebui să spunem „ce-a fost a fost” în discuția despre guvernarea zonei euro? Contează că Angela Merkel își asumă astăzi o poziție diferită cu privire la zona euro față de cea pe care o avea în cursul crizei datoriilor suverane? Răspunsul meu la aceste două întrebări este nu, respectiv da. Nu, în mod sigur nu ar trebui să uităm ce rol a avut ea în crizele trecute. Și da, schimbarea contează, scrie cotidianul The Financial Times într-un editorial semnat de Wolfgang Münchau, citează Rador.

Dna Merkel își are și ea partea de răspundere pentru situația care a lăsat zona euro pe buza prăpastiei. Guvernului ei i-a aparținut decizia din 2008, imediat după colapsul băncii Lehman Brothers, de a refuza salvări comune europene de bănci. În anul următor a adoptat un amendament constituțional privind echilibrul bugetar, cunoscut și ca „frâna datoriei”. Acest act unilateral de fortificare fiscală a fost urmat de ani de austeritate în Germania și zona euro. În cursul acelei perioade zona euro a generat dezechilibre nesustenabile - pe plan intern și raportat la restul lumii.

La reuniunea funestă a liderilor UE din iunie 2012, dna Merkel a respins ideile privind o mai profundă integrare politică și economică. Acest eșec l-a determinat mai târziu pe Mario Draghi, fostul președinte al Băncii Centrale Europene, să ia în mâinile sale viitorul monedei euro - o decizie necesară, dar una care a creat noi probleme, nu în ultimul rând atacuri consecutive în justiție din partea Germaniei.

George Soros observa cândva că dna Merkel nu face niciodată pentru zona euro nimic mai mult decât ce este necesar pentru supraviețuirea ei. Cred că ne aflăm încă în acea situație. Planul franco-german de redresare post-pandemie a fost conceput pentru acel obiectiv. Juridic, se bazează de legislația de urgență conformă cu tratatele UE. Deci trebuie avut în vedere că acesta nu poate fi considerat un precedent: planul de redresare e posibil doar pentru că este o excepție.

Propunerea franco-germană și versiunea oarecum mai generoasă a Comisiei Europene sunt semnificative în sensul că se străduiesc să împiedice un impact economic catastrofal. Dar motivația din spatele fondului este aceeași cu motivația din spatele Mecanismului European de Stabilitate, „umbrela” de salvare înființată în 2012. Noi încă mai șchiopătăm din criză în criză, doar că acum primim tot mai multe medicamente.

Fondul de redresare este cu siguranță un medicament eficient pentru combaterea efectelor pandemiei. Și UE ar face o greșeală dacă i-ar reduce dozajul. Însă ar fi și o eroare istorică să i se exagereze semnificația.

Primul lucru pe agenda președinției UE a dnei Merkel va fi să obțină aprobarea fondului - laolaltă cu bugetul UE pe 2021-2027 în care este încadrat. Lucru care s-ar putea întâmpla la următoarea reuniune UE de pe 17 iulie. Acceptarea lui va impune unele târguieli complexe. Olanda, Danemarca, Suedia și Austria se opun în continuare plăților sub formă de subvenție. Diplomația de culise a dnei Merkel este eficientă, și eu sunt rezervat optimist că se poate ajunge la o înțelegere - fie luna aceasta, fie după vacanța de vară. Dacă va exista un acord ea va merita într-adevăr laude.

Însă ar fi neglijent și indolent să reduci judecarea dnei Merkel și a președinției germane doar la adoptarea planului de redresare, care va avea nevoie să fie complementat și de un proces strategic de reformare a guvernării zonei euro.

De fapt, dacă n-ar fi fost carantina, UE ar fi început până acum o conferință privind viitorul Europei - un prim pas spre modificarea tratatelor UE pentru ca zona euro să dobândească instrumentele necesare pentru a se autoguverna eficient. Dacă Franța și Germania ar conveni asupra unei poziții comune privind viitorul monedei euro, acela ar fi într-adevăr un lucru mare.

Din ce-mi dau eu seama din dezbaterea din Olanda, acolo nu există la orizont o majoritate în favoarea unei asemenea schimbări. Și nici premierul Mark Rutte nu dă semne că ar investi capitalul politic necesar pentru a schimba starea de fapt.

Situația din Germania e ceva mai nuanțată, dar în definitiv nu e diferită. Germanii sunt în favoarea unui unic act excepțional de solidaritate, și în special față de Italia. Imaginile sfâșietoare de la Bergamo din prima fază a pandemiei au avut un impact. Dar, odată ce fondurile de redresare vor fi început să curgă, mă îndoiesc că vreun partid, cu excepția verzilor, va lupta în alegerile germane din 2021 cu promisiunea de mai multă Europa.

Dna Merkel este un operator politic eficient. Dar ea nu prea a demonstrat multe momente de inițiativă reală în Europa. Atunci când a făcut-o, de exemplu prin deschiderea granițelor pentru refugiații sirieni, a luat decizia unilateral. Schimbarea guvernării zonei euro necesită eforturi susținute și acorduri.

Dna Merkel a reiterat în mod repetat că va părăsi politica după alegerile din 2021. Imboldul pentru purtarea UE și a zonei euro la următorul nivel va trebui să vină de la altcineva.








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















844 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by