Președintele Donald Trump a ordonat, vineri, guvernului federal să proiecteze și să construiască un parc al statuilor ”eroilor americani”, ca răspuns la ceea ce el a numit mișcarea revoluționară de stânga care ”ne va șterge valorile”, potrivit New York Times. Ideea lansată de Trump, într-o Americă profund divizată, nu pare să fie destinată să potolească pasiunile, potrivit AFP.
Ca fond și formă, anunțul acestei inițiative (care are ca obiectiv deschiderea pentru public în 2026) a surprins. Anunțul făcut fără consultare vine într-un context în care manifestanții încearcă să înlăture statui, în special cele ale generalilor sudiști, pentru că văd în asta glorificarea unui trecut rasist.
Renunțând la dezbaterea de fond, reducând mișcarea de protest la acte violente, miliardarul american s-a pozat în ultimele săptămâni drept un apărător al ”integrității” țării împotriva ”marxiștilor, anarhiștilor, agitatorilor și hoților”.
Pentru Julian Zelizer, profesor de istorie la Universitatea Princeton, anunțul acestui proiect este în primul rând un pas politic pentru Donald Trump.
"Încearcă să folosească o anumită versiune a istoriei americane pentru a-și pune în mișcare atacurile asupra ”stângii radicale” și pentru a-i liniști pe conservatorii care pot fi frustrați de eșecul politicii sale privind pandemia (de la Covid-19)", explică el pentru AFP.
Ideea acestei „Grădini naționale a eroilor americani”, unde s-ar aduna statui „realiste” și nu „abstracte”, a fost lansată vineri seara în timpul discursului său în fața Muntelui Ruhsmore, care celebrează patru dintre predecesorii săi îndepărtați.
Acest „vast parc” ar aduna statuile „celor mai mari americani care au trăit vreodată”.
Într-o primă listă, citată în decretul prezidențial, găsim un talmeș-balmeș, George Washington, Martin Luther King, membra organizației ”Underground Railroad” Harriet Tubman, Davy Crockett, predicatorul evanghelic Billy Graham, Ronald Reagan sau Antonin Scalia, judecător al Curții Supreme și stâlpul aripii conservatoare.
”Alegeri ciudate”
James Grossman, directorul Asociației Istoricilor Americani, citat de Washington Post, vede lista ca pe un amestec de alegeri „ciudate, nepotrivite, chiar provocatoare”.
Decretul prevede, de asemenea, posibilitatea acordării unui loc unor persoane care nu au fost americani, dar care au contribuit semnificativ la „descoperirea, dezvoltarea sau independența” a ceea ce urma să devină Statele Unite ale Americii.
Sunt aici menționați exploratorul genovez Christopher Columb, misionarul spaniol Junipero Serra și marchizul de la Fayette, eroul Războiului de Independență.
Mai multe statui ale lui Christopher Columb au fost înlăturate sau vandalizate în ultimele săptămâni în Statele Unite. Municipalitatea din San Francisco a înlăturat o statuie a lui Columb.
"Vom lupta împreună pentru visul american și vom apăra, proteja și păstra modul de viață american care a început în 1492, când Christopher Columb a descoperit America", a spus el, înainte de a apăra un nou ideea unui „parc al eroilor”.
În general, clasa politică americană a rămas tăcută în fața acestei propuneri.
Excepție notabilă: Eugene Scalia, ministrul Muncii în guvernul Trump. Spunând că a fost foarte atins de ideea că o statuie a tatălui său se va putea află în acest parc, a lăudat inițiativa prezidențială.
„Avem nevoie de eroi”, a spus el la Fox News. "Trebuie să ne admirăm strămoșii și să recunoaștem ceea ce este mare și bun în trecutul nostru. Și asta face președintele."
41
20
