Stimulată de controlarea crizei Covid-19 și de izolaționismul marelui rival american, China multiplică teritoriile de confruntare cu restul lumii fără a avea, aparent, teama de condamnări sau de sancțiuni internaționale, potrivit unei analize AFP.

Xi Jinping si Vladimir PutinFoto: kremlin.ru

Pe fondul imensei puteri economice, gigantul asiatic a renunțat la reținerea diplomatică sub domnia președintelui Xi Jinping care, de la venirea sa la putere, în 2012, a "scos sabia din teacă", după cum spune sinologul Steve Tsang, de la Școala de studii orientale și africane din Londra (SOAS).

"A venit momentul pentru China să-și ocupe locul său sub soare", a rezumat el.

O poziție care se poate explica prin necesitățile de politică internă: chiar dacă a redus considerabil contagiunea, țara rămâne afectată de gravele consecințe economice ale noului coronavirus, observă politologul Ling Li, de la Universitatea din Viena.

Fermitatea Beijingului ajută la "consolidarea legitimității Partidului (comunist chinez, PCC) și a liderilor săi", spune Li Mingjiang, de la Universitatea națională de tehnologie Nanyang din Singapore.

"Toată politica externă chineză are o rezonanță interioară. Naționalismul și celebrarea forței par să predomine asupra marxismului", notează sinologul François Godement, de la Institutul Montaigne.

Războiul Covid cu Statele Unite

Război comercial, tehnologic și diplomatic, sancțiuni reciproce. Confruntarea dintre primele două mari puteri mondiale a căpătat o amploare spectaculoasă sub Donald Trump și s-a exacerbat cu coronavirusul, iar președintele american nu pierde nicio ocazie să reamintească Beijingului și lumii întregi că epidemia a apărut în China.

Iar incapacitatea țărilor occidentale de a stopa epidemia a "întărit PCC, a sporit încrederea sa și l-a încurajat să acționeze mai îndrăzneț", subliniază Ling Li.

"Dintr-o ghiulea, criza Covid a devenit un atu tactic pentru China", crede și Godement.

Securitatea națională la Hong Kong

Ignorând avertismentele țărilor occidentale, Bejingul a mers în marș forțat și a promulgat marți o lege privind securitatea națională în Hong Kong, care ar putea marca un recul fără precedent al libertăților în fosta colonie occidentală. Textul a fost adoptat cu ușile închise și în mai puțin de șase săptămâni de parlamentul chinez, ocolind Consiliul legislativ din Hong Kong.

"Acest lucru nu vă privește", a răspuns la amenințările occidentale cu sancțiuni Zhang Xiaoming, un înalt oficial responsabil cu afacerile pentru Hong Kong din Beijing, în momentul în care în fosta colonie apar primele arestări. "Nu mai este vremea când chinezii depindeau de bunul plac al altora pentru supraviețuirea lor".

Disputa pașapoartelor cu Londra

Fosta putere colonială a provocat furia Beijingului când a anunțat intenția de a extinde accesul la naționalitatea pentru, potențial, milioane de oameni din Hong Kong. Beijingul își rezervă dreptul de a adopta "măsuri adecvate" de retorsiune.

Amenințări aeriene cu Taiwan

Pentru puterea din insulă, comportamentul regimului comunist în Hong Kong este dovada că principiul "O țară - două sisteme", pe care l-a propus fostei colonii, nu este viabil. Armata chineză și-a multiplicat în ultimele luni incursiunile în spațiul aerian taiwanez.

Război cu mâinile goale cu India

Morți în Himalaia. Pentru prima oară în ultimii 45 de ani, soldați chinezi și indieni au murit în timpul unor lupte cu mâinile goale în 15 iunie într-un sector contestat de graniță. Cele două state aruncă vina unul pe celălalt, dar New Delhi a acuzat 20 de morți, în condițiile în care Beijingul nu a oferit niciun bilanț. Ca răspuns, guvernul indian a blocat zeci de aplicații chineze foarte populare în țară, în timp ce consumatorii boicotează produsele chineze.

Frontul judiciar cu Canada

Relațiile dintre China și Canada s-au tensionat de la momentul arestării în Vancouver, la sfârșitul lui 2018, a lui Meng Wanzhou, cadru de rang înalt în gigantul chinez al telecomunicațiilor Huawei, la cererea Statelor Unite.

Zece zile mai târziu, Beijingul a arestat doi canadieni, acuzați de spionaj, și acum aproape că nu mai ascunde intenția de a-i folosi ca monedă de schimb. Relațiile riscă să ajungă la un nivel minim dacă Ottawa o extrădează pe Meng în SUA.

Sancțiuni economice pentru Australia

Beijingul a primit foarte prost o sugestie australiană de a deschide o anchetă internațională asupra apariției noului coronavirus, la finalul lui 2019, în Wuhan, în centrul Chinei.

Regimul chinez a blocat importuri australiene, în timp ce Canberra anunță o politică de reînarmare pentru a face față avansului militar al Chinei.

Zgomot de bocanci în marea Chinei

Beijingul efectuează în această săptămână exerciții militare în marea Chinei de Sud, o zonă pe care și-o dispută cu alte țări din regiune.

Vietnamul a condamnat aceste manevre, la fel ca și Statele Unite, care trimit în mod regulat nave de război în regiune în numele libertății de navigație, cu riscul de a provoca "un incident", după cum avertizează Beijingul.