Cea mai înaltă instanță administrativă a Turciei a studiat joi o cerere de reconversie în moschee a Catedralei Sfânta Sofia din Istanbul, o măsură pe care președintele Recep Tayyip Erdogan o cere intens, cu riscul de a stârni tensiuni cu mai multe țări, scrie AFP.

Sfanta SofiaFoto: Flickr

Consiliul de Stat a analizat această cerere formulată de mai multe asociații în cursul unei scurte audieri, joi dimineața, și urmează să-și anunțe decizia în 15 zile, potrivit televiziunii de stat TRT.

Operă arhitecturală majoră construită în secolul al VI-lea de bizantini, care își încoronau aici împărații, Sfânta Sofia face parte din patrimoniul mondial al UNESCO și este una dintre principalele atracții turistice din Istanbul.

Transformată în moschee după cucerirea Constantinopolului de otomani, în 1453, a fost transformată în muzeu în 1935 de liderul tinerei republici Turce, Mustafa Kemal.

Cu toate acestea, statutul său devine în mod regulat subiect de polemici: din 2005, mai multe asociații au sesizat în repetate rânduri justiția pentru a cere revenirea la statutul de moschee, fără succes până în prezent.

Semn al preocupării în diplomația externă, Statele Unite au cerut miercuri Turciei să nu se atingă de statutul Sfintei Sofia.

Dar Erdogan, un nostalgic al Imperiului otoman care încearcă în prezent să-și apropie și mai mult electoratul conservator, pe fondul crizei economice provocate de coronavirus, s-a declarat în mai multe rânduri pentru revenirea la statutul de moschee.

Anul trecut, a calificat transformarea Sfintei Sofia în muzeu drept o "greșeală foarte mare".

"Un simbol puternic"

De la ajungerea la putere a lui Erdogan, în 2003, activitățile legate de islam s-au multiplicat în interiorul Sfintei Sofiia, cu lecturi ale Coranului sau rugăciuni colective în piața din fața monumentului.

Mahmut Karagöz, un cizmar de 55 de ani, visează să se poată ruga într-o zi sub cupolele fostei catedrale.

"Este o moștenire a strămoșilor noștri otomani. Sper că rugăciunile noastre vor fi auzite, trebuie ca această nostalgie să se termine", spune el.

Anthony Skinner, de la firma de consultanță Verisk Maplecroft, afirmă că revenirea la statutul de moschee i-ar permite lui Erdogan să-și satisfacă baza electorală, ar reveni la moștenirea trecutului otoman și ar irita Atena, cu care are deja raporturi tensionate.

"Erdogan nu poate găsi un simbol la fel de puternic ca Sfânta Sofia pentru a atinge toate aceste scopuri în același timp", rezumă el.

Anul trecut, Consiliul de Stat a autorizat revenirea la statutul de moschee a superbei biserici bizantine Chora din Istanbul, o decizie văzută de unii drept o testare înainte de decizia pentru Sfânta Sofia.

Decizia Consiliului de Stat "va fi foarte probabil politică, (...), rezultatul deliberărilor din cadrul guvernului", arată Asli Aydintasbas, cercetătoare la European Council on Foreign Relations.

Riscul de tensiuni

În opinia sa, trebuie să analizeze decizia prin prisma relațiilor cu Grecia, Europa și administrația americană a lui Donald Trump pentru care "religia este un subiect important".

Chiar dacă reconversia în moschee nu ar trebui să împiedice turiștii de toate credințele să viziteze monumentului, modificarea unui loc atât de emblematic pentru istoria creștinismului ar putea stârni tensiuni.

"Îndemnăm autoritățile turce să continue să conserve Sfânta Sofia ca muzeu, pentru a ilustra angajamentul lor de a respecta tradițiile culturale și bogata istorie care au modelat Republica turcă și se se asigure că rămâne deschisă pentru toți", a afirmat miercuri secretarul american de Stat Mike Pompeo.

Soarta monumentului preocupă în mod special Grecia vecină, care supraveghează atent patrimoniul bizantin din Turcia.

Și în Turcia există numeroase voci care se opun unei astfel de decizii.

"Milioane de turiști o vizitează în fiecare an", subliniază Sena Yildiz, studentă la economie. "Este un loc important pentru musulmani, dar și pentru creștini și pentru toți cei care iubesc istoria".