Primul mandat al lui Donald Trump la Casa Albă a fost punctat de încercările nereușite de apropiere cu Rusia, relatează AFP. Și acum, când se apropie de sfârșit, tot dosarul rus pare să fie de actualitate, în contextul scandalului recompenselor oferite de Rusia în schimbul uciderii soldaților americani.
O afacere complexă a ajuns să reamintească cât de imposibilă se dovedește a fi normalizarea pentru președintele Statelor Unite, care, totuși, și-a propus din nou să îl invite pentru următorul summit G7 pe omologul său Vladimir Putin, care a fost exclus în 2014 din ceea ce era atunci G8, pentru că a anexat Crimeea.
Potrivit New York Times, serviciile americane sunt convinse că Moscova a oferit recompense insurgenților pentru uciderea soldaților americani în Afganistan.
Președintele republican a fost informat, după cum au afirmat mai multe trusturi de presă. Și dacă da, de ce nu a ripostat? Și dacă nu, de ce au judecat cei din jurul său că comandantul-șef nu ar trebui să știe de un eveniment atât de exploziv?
Întrebări și speculații curg începând din acest weekend, întărite de o comunicare confuză de la Casa Albă.
După ce s-a asigurat că serviciile secrete nu au considerat aceste informații „credibile”, președinția a asigurat, în sfârșit, luni că nu există „un consens” în această etapă în domeniul serviciilor. Și, în consecință, Donald Trump nu fusese informat cu privire la aceste fapte înainte de a izbucni scandalul.
”Un dezastru”
Cu Donald Trump, ”toate drumurile duc către Putin”, a spus președinta democrată a Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi.
Senatorul republican Cory Gardner a pledat chiar ca Rusia să fie înscrisă pe lista neagră a statelor care sprijină terorismul.
Dosarul rus este unul dintre singurele pentru care tabăra președintelui se revoltă împotriva lui Trump.
Suspiciunea în ceea ce-l privește își găsește sursa în promisiunea electorală de îmbunătățire a relațiilor cu Vladimir Putin, dar și în suspiciunile de ingerință a Kremlinului în alegerea lui Trump care au otrăvit o bună parte a mandatului său.
Donald Trump a pus gaz pe foc în vara lui 2018 la Helsinki când a părut să îl creadă pe președintele Rusiei care a negat orice ingerință în alegerile prezidențiale din 2016.
A stârnit un val de critici atât din partea presei occidentale, cât și a politicienilor americani, democrați și republicani. Tonul unanim a fost acela că Trump a cedat în fața lui Putin, atacând serviciile secrete americane pentru investigația privind implicarea Rusiei în alegerile prezidențiale din SUA și creditându-l pe președintele rus care a negat orice intervenție a Kremlinului.
”A fost un dezastru”, își aduce aminte James Jay Carafano, de la Fundația Heritage.
”Cred că președintele și-a învățat lecția”, a spus el pentru AFP.
Toți președinții americani de la sfârșitul Războiului Rece au promis să îmbunătățească legăturile cu Moscova, dar cu rezultate amestecate.
Potrivit lui James Jay Carafano, care a fost membrul echipei de tranziție a lui Donald Trump chiar după alegeri, propriile promisiuni erau ”la fel de superficiale ca ale celorlalți”.
”Ușa din față”
”Nu a avut un plan secret pentru ameliorarea relațiilor cu Rusia”, a spus el.
Problema, rezumă el, ”este că pentru a avea relații mai bune cu Rusia, ar trebui să îl schimbi pe Putin”, ”și nu este nici cel mai mic semn că Putin vrea să se schimbe”.
Acest expert apără, cu toate acestea, actuala politică a administrației Trump, care de fapt a afișat o oarecare fermitate față de Rusia.
Informațiile cu privire la recompensele Rusiei în Afganistan confirmă că o apropiere ”nu este o opțiune”, a estimat el.
Pentru Matthew Rojansky, de la Woodrow Wilson International Center, ele arată chiar cât de rău s-au înrăutățit relațiile.
”Pentru cei care au urmărit dosarul, nu este suprinzător să afli că rușii caută modalități de a ucide americani. Suntem în conflict cu oamenii ăștia”, a spus el.
Șase ani de sancțiuni au arătat că Statele Unite pot ”face puțin rău Rusiei, dar nimic pentru a face Rusia să își schimbe atitudinea”.
Potrivit acestuia, escaladarea cel mai probabil va continua, în special din moment ce Moscova nu mai pare să parieze pe Trump drept candidat, ca în trecut.
Cu toate acestea, expertul amintește că nici în cele mai negre ore ale Războiului Rece, dialogul nu a fost total rupt.
Cele două puteri rivale ar putea așadar să profite de discuțiile lansate săptămâna trecută cu privire la tratatul New Start cu privire la armele nucleare pentru a aprofunda aceste schimburi.
”Dacă suntem în căutarea unei uși de intrare, aceasta este”, a spus Rojansky.
1
16
