Fondul de recuperare economică postpandemie ar putea întâmpina probleme după ce s-a descoperit că Polonia ar putea fi unul din cei mai mari beneficiari în pofida atacurilor asupra justiției și a comunității LGBT, relatează The Guardian.
Economia Poloniei a fost una dintre cele mai puțin afectate de pandemia cauzată de coronavirus iar Varșovia s-a confruntat cu critici dure pentru abordarea sa privind statul de drept dar estimările arată că guvernul de la Varșovia ar fi al doilea cel mai mare beneficiar al pachetului de recuperare economică, după cel spaniol.
O serie de analize UE consultate de The Guardian au provocat furie în mai multe state membre, cel puțin doi prim-miniștri printre care premierul danez Mette Frederiksen cerându-i președintelui Consiliului European, Charles Michel, să regândească distribuirea banilor Uniunii și înăsprească criteriile pentru obținerea finanțării.
„Este greu de înțeles și acceptat dat fiind că situația din Polonia nici măcar nu s-a apropiat de suferința umană pe care am văzut-o în Italia sau Spania”, a declarat un diplomat european.
„Polonia își bate joc de valorile noastre și este răsplătită pentru asta. Este inacceptabil. Sudul Europei se confruntă cu greul pandemiei, criza migranților și criza climatică și cumva se alege cu mâna goală”, a continuat acesta.
Liderii celor 27 de state membre se vor întâlni în Bruxelles în 17 iulie pentru prima oară din luna februarie într-o tentativă de a ajunge la o înțelegere cu privire la finanțarea recuperării economice postCOVID-19, Comisia Europeană sperând să obțină sprijin pentru împrumutarea a 750 de miliarde de euro de pe piețele de capital internaționale, 560 de miliarde urmând a fi destinați reformelor economice în statele membre printr-o combinație de granturi și credite.
Potrivit ultimelor calcule guvernul polonez ar primi în jur de 37 de miliarde de euro sub forma unor granturi de salvare și ar trebui să contribuie cu 21 de miliarde, ceea ce i-ar lăsa un venit net de 16 miliarde. Spre comparație, Italia ar urma să beneficieze de un ajutor de 81,8 miliarde, dar la o contribuție de 59 ar rămâne cu un venit net de doar 22 de miliarde de euro deși a înregistrat peste 34.000 de decese iar economia acesteia e prognozată să se contracte cu 9,5% în acest an.
Zonele „libere de LGBT”
Cifrele au exacerbat nemulțumirile legate de finanțarea acordată statelor care au probleme în a respecta statul de drept și drepturile minorităților, președintele polonez în exercițiu Andrzej Duda atacând comunitatea LGBT în ultimele săptămâni în contextul campaniei electorale pentru un nou mandat și avertizându-i pe polonezi să se apere de tentativele „străine” de a le submina valorile tradiționale și identitatea.
Organizații non-guvernamentale au semnalat că municipii care reprezintă peste o treime din Polonia s-au declarat „zone libere de LGBT”, unele adoptând rezoluții împotriva așa-numite „ideologii LGBT”.
Dacian Cioloș și-a exprimat la rândul său nemulțumirea privind fondurile care ar urma să fie alocate Poloniei sub actualul plan:
„Mecanismul de distribuire a fondurilor UE trebuie întărit pentru a ține cont de statul de drept. Uniunea Europeană nu este un tonomat de bani, solidaritatea trebuie legată de susținerea valorilor UE și respectarea unor drepturi fundamentale”, a declarat liderul Renew Europe.
Însă diplomatul consultat de The Guardian a fost și mai dur:
„O țară care a călcat în picioare domnia legii, se eschivează de responsabilitățile privind schimbările climatice, nu arată niciun fel de solidaritate în ceea ce privește migrația și transformă în bătaie de joc ideea că UE ar fi o comunitate cu valori comune acum vede vaporul cu bani navigând în port”, a declarat acesta.
„Vorbim despre o țară a cărui președinte încearcă să fie reales promițând impunerea unor zone fără homosexuali. Este îngrijorător că UE nu găsește o manieră mai bună de a gestiona această situație. Nu e o imagine frumoasă”, a mai afirmat diplomatul.
Pe același subiect:
3
5
