Preşedintele islandez, Gudni Johannesson, se îndrepta sâmbătă noaptea spre o realegere triumfală cu peste 90% din voturi, potrivit rezultatelor parţiale, unicul său adversar recunoscându-şi înfrângerea, scrie AFP, citată de Agerpres. După cum a fost prevăzut de sondaje, actualul şef al statului, profesor universitar şi istoric fără etichetă politică, l-a zdrobit pe adversarul său, Gudmundur Franklin Jonsson, aparţinând dreptei populiste. Singur rival al preşedintelui în aceste alegeri într-un singur tur, Gudmundur Franklin Jonsson l-a felicitat pe şeful statului pentru victorie, afirmând la postul naţional de televiziune RUV că nu se aştepta să depăşească 10%.
Potrivit rezultatelor disponibile în jurul orelor 00.00 GMT, referitoare la circa 60.000 de sufragii din majoritatea circumscripţiilor, Gudni Johannesson a câştigat cu 90,7% din voturi.
La urne au fost aşteptaţi 252.217 alegători din cei aproape 365.000 de locuitori ai insulei vulcanice.
În regimul parlamentar de pe insula nordică, preşedintele islandez, ales într-un mandat de patru ani, are în realitate un rol esenţialmente protocolar.
El are o singură putere veritabilă în sistemul politic, o putere importantă, şi anume are dreptul constituţional de a bloca promulgarea unei legi şi de a o supune unui referendum, scrie și news.ro.
Este pentru prima oară în istoria tinerei republici când un opozant îl înfruntă pe un şef al statului la sfârşitul primului mandat, şi anume candidatul dreptei Gudmundur Franklin Jonsson, apropiat liniei naţionaliste. Şanse sale erau însă aproape nule.
În acest scutin cu un singur tur, într-o ţară cu 365.000 de locuitori, sondajele realizate de la începutul lui iunie îl creditau pe Johannesson, un universitar fără etichetă politică, în vârstă de 52 de ani, cu o victorie fără apel de peste 90% din intenţiile de vot.
”Sondajele nu sunt alegeri, însă distanţa este prea mare pentru a putea fi acoperită”, subliniază Gudmundur Halfdanarson, un profesor la Universitatea din Islanda.
Epidemia covid-19, practic stinsă în insula boreală, cu mai puţin de zece cazuri active, are puţină influenţă în organizarea acestor alegeri, în afară de solicitarea unei distanţări sociale de doi metri şi prezenţa mănuşilor şi dezinfectantelor în ecţiile de votare.
După alegerile din Serbia de duminica trecută şi înaintea alegerilor prezidenţiale din Polonia şi municipale din Franţa de duminică, Islanda este a doua ţară care organizează alegeri de la introducerea izolării în Europa.
Johannesson, ales prima oară în 2016 drept al şaselea şi cel mai tânăr preşedinte de la independenţa ţării, în 1944, este văzut ca un om din popor, care nu este pompos, care nu e mereu oficial. Islandezii par să-l iubească şi vor să-l păstreze preşedinte,spune Olafur Hardarson, un profesor de ştiinţe politice şi analist la radioteleviziunea publică RÚV..
Spre deosebire de predecesorul său conservator Olafur Grimsson, care nu ezita să alimenteze controversa, Johannesson a insistat în cei patru ani la reşedinţa prezidenţială de la Bessastadir asupra solidarităţii naţionale şi consensului.
O dovadă a popularităţii sale este faptul că în doar patru ore a strâns 1.500 de semnături indispensabile susţinerii candidaturii sale.
La fel ca în celelalte scutine, rolul instituţional al preşedintelui este unul dintre principalele teme de campanie, dacă nu singurul. În prezent, grosul puterilor revine Guvernului premierului de stânga ecologist Katrin Jakobsdottir.
Preşedintele ar putea pretinde şi alte puteri, în contextul în care Constituţia lasă, potrivit unor jurişti, numeroase ambiguităţi, mai ales în privinţa capacităţii acestuia de a lua iniţiativa în vederea dizolvării Althing, ancestralul Parlament islandez, şi în convocarea unor alegeri legislative anticipate.
4
6
