Germania acuză autoritățile ruse că au comandat asasinarea unui cetățean georgian de origine cecenă în 2019 la Berlin, a anunțat joi Parchetul federal, însărcinat cu cele mai sensibile dosare, scrie AFP.

Vadim Krasikov - Vadim SokolovFoto: bellingcat

"La o dată necunoscută, anterioară 18 iulie 2019, autoritățile guvernului central al Federației Rusiei au ordonat (suspectului) lichidarea cetățeanului georgian de origine cecenă, Tornike K", afirmă, într-un comunicat, parchetul federal, referindu-se la un rus care a intrat în Germania cu o identitate falsă și a fost arestat după crimă.

Parchetul federal german a afirmat că suspectul "a acceptat ordinul statului (rus) de a ucide". "Fie spera o recompensă financiară, fie împărtășea mobilul clienților săi de a ucide un opozant politic ca represașii pentru implicarea sa în conflicte anterioare cu Rusia".

Guvernul german a anunțat prin vocea purtătorului de cuvânt al cancelarului Angela Merkel, ia în considerare "foarte serios" aceste "grave acuzații" și a amenințat Rusia cu noi sancțiuni.

La sfârșitul lunii februarie, Bellingcat, The Insider și Spiegel au efectuat o anchetă, pornind de la două telefoane ale suspectului arestat la Berlin imediat după asasinat, concluzionând că toate datele duc la FSB, serviciul secret rusesc (ex-KGB), care a jucat un "rol central" în asasinarea cetățeanului georgian.

Suspectul, care deținea la momentul arestării un pașaport cu numele Vadim Sokolov, ar fi în realitate Vadim Krasikov, 54 de ani. Pe numele său fusese emis un mandat internațional de arestare de către Moscova pentru uciderea unui om de afaceri rus, în 2013.

Ancheta a concluzionat că asasinatul este legat de FSB și nu, așa cum a evocat într-o perioadă Berlinul, unei reglări de conturi între traficanți sau liderul cecen Ramzan Kadîrov.

Suspectul ar fi avut convorbiri telefonice frecvente, în lunile dinaintea asasinatului, cu un bărbat denumit Eduard Bendersky.

Acest fost membru al forțelor speciale ale FSB, în fruntea mai multor societăți private de securitate, ar fi, potrivit acestei anchete, strâns legat de "Departamentul V" al FSB, specializat în operațiunile anti-teroriste.

Analiza telefoanelor mobile ale suspectului a arătat că acesta a efectuat mai multe vizite în sediile FSB în lunile dinaintea crimei.

Krasikov s-ar fi deplasat astfel în două rânduri la sediul departamentului antiterorist al FSB, de opt ori în centrul de operațiuni speciale și de patru ori în centrul de antrenament al forțelor speciale ale FSB la Averkyevo (estul Moscovei). Unele dintre sejururi au durat mai multe zile.

Potrivit Bellingcat, prima referință legată de numele lui Vadim Sokolov datează din septembrie 2015, când această “persoană” a primit primul pașaport, la vârsta de 45 de ani. “Vadim Sokolov” a primit un număr de identificare fiscală doar în iulie 2019, cu câteva zile înainte de a depune o cerere pentru viză Schengen, cu care a călătorit la Paris, Varșovia și apoi la Berlin.

Aceeași publicație arată că, după crima din 19 iunie 2013, autoritățile ruse au emis la începutul lui 2014 un mandat internațional pe numele suspectului Vadim Krasikov. După doar un an, în iulie mandatele intern și internațional de căutare au fost retrase, ceea ce înseamnă că acesta fie a fost arestat, fie nu mai era suspect.

Din analiza rezervărilor aeriene Bellingcat a descoperit că la un an după anularea mandatului de căutare, Krasikov și-a reluat călătoriile în Rusia, cu multiple deplasări în Crimeea și în țări vecine din Asia centrală.

Între timp, aproape toate datele legate de existența lui Vadim Krasikov au fost șterse din bazele de date ale statului rus. Nu există un dosar pe numele lui în baza de date a poliției, în ciuda faptului că a fost suspect în crima din 2013. Nu există date legate de permisul de conducere al său deși date de arhivă mai vechi arată că acesta a deținut o mașină și a avut permis de conducere.

Vadim Nikolaevici Krasikov s-a născut în 10 august 1965 în Kenes-Tobe în sud-estul Kazahstanului sovietic. La sfârșitul anilor '80 familia sa s-a mutat la Buriatia, în estul Siberiei, în apropiere de granița cu Mongolia. La sfârșitul anilor '80 s-a căsătorit și a avut doi copii, înainte de a se muta în orașul siberian Irkuțk.

S-a recăsătorit și s-a mutat într-un mic orășel de lângă Moscova în 2009.

Citește și:

Cine era cetățeanul georgian ucis în Berlin

Georgianul de origine cecenă, în vârstă de 40 de ani și identificat drept Zelimkhan Khangochvili, a fost împușcat în august, în plină zi, într-un parc din capitala germană în ceea ce martorii au descris drept o "execuție".

O sursă apropiată serviciilor germane de informații declara atunci pentru Der Spiegel că este "sigur 100%" că Rusia este implicată de o manieră sau alta.

Presa de atunci a invocat un al doilea dosar Skripal.

Serghei Skripal, un fost dublu agent rus, a fost otrăvit la Salisbury, în sud-vestul Angliei, în martie 2018, într-un atac imputat de Londra Rusiei. Moscova a negat și atunci orice implicare.

Tot potrivit presei germane, victima a participat în tabăra cecenă în al doilea război din Cecenia împotriva Rusiei.

Acesta s-ar fi înrolat ulterior într-o unitate antiteroristă a ministerului georgian de Interne, păstrând secrete legăturile cu mediile islamiste de care era apropiat.

În cadrul forțelor antiteroriste georgiene, acesta ar fi participat în 2012 la o misiune a forțelor speciale în ceea ce a fost prezentat la acea vreme drept o operațiune antiteroristă care viza combatanți veniți din Daghestanul vecin rus și care luaseră ostatici locuitori din defileul Lopota.

Asaltul s-a soldat cu numeroși morți în rândul islamiștilor dar și cu trei decese în rândul forțelor de ordine. Operațiunea rămâne controversată.

Fiul său a declarat că georgianul a scăpat din mai multe tentative de asasinat.

Potrivit ONG-ului georgian EMC, ultima a avut loc în 2015 la Tbilisi. După această tentativă, bărbatul s-a exilat cu familia în Germania, cu o identitate schimbată.