Până la finele lunii iunie, Curtea Supremă a SUA va trebui să decidă dacă Deutsche Bank trebuie să pună la dispoziție documente financiare ce îl privesc pe președintele Donald Trump. Acesta ar putea fi preambulul unei audieri în fața Curții de la Washington, în cea mai intensă fază a campaniei prezidențiale din SUA. Comitetul de finanțe al Congresului american investighează dacă tranzacțiile companiei imobiliare a lui Trump ar fi putut implica spălare de bani, asociată unui traseu rusesc. Iar mai nou, Organizația Trump ar fi cerut la Deutsche Bank o întrevedere „de criză”.

Donald TrumpFoto: Profimedia Images
  • D. B. Confidential

În principal, banca germană este criticată pentru lipsa de transparență. Patru senatori din cercul lui Elizabeth Warren - juristă și senatoare democrată de Massachusetts -, au trimis o scrisoare managerului băncii, Christian Sewing, la începutul lunii aprilie, stabilind un termen limită pentru a răspunde la întrebări.

Deutsche Bank „trebuie să răspundă la întrebările noastre”, a scris Warren într-un e-mail trimis agenției de presă Reuters. „Este scandalos faptul că nu știm de ce favoruri secrete beneficiază președintele și familia sa de la bancă sau ce favoruri ar fi putut primi banca, în schimb.”

Cramponându-se de secretul bancar, Deutsche Bank a refuzat să răspundă la întrebările despre relațiile sale de afaceri cu președintele american, formulate de cei patru senatori democrați americani. „Sperăm să înțelegeți că Deutsche Bank trebuie să respecte limitele legale și contractuale care există, cu privire la astfel de informații confidențiale”, a scris firma de avocatură a băncii, Akin Gump, citată în presă germană.

Senatorul Chris Van Hollen, care lucrează cu Warren în această problemă, a calificat răspunsul dat de Deutsche Bank, ca fiind „inadecvat și insensibil”. „Poporul american merită răspunsuri, iar orice altceva este inacceptabil”, a scris Van Hollen, într-un e-mail pentru Reuters.

Și în trecut, Deutsche Bank, cea mai mare banca de credit germană și unul dintre cei mai mari creditori ai lui Trump, a declinat cererile democraților, făcând referire la secretul bancar. De ani buni, comisiile Congresului SUA și procurorii solicită informații despre finanțele omului de afaceri Donald Trump, care ajuns președinte de stat se bucură de un statut special. Și totuși nu?

  • Favoruri pentru președinte?

Problema este acum pe rol la Curtea Supremă a SUA. Audierea, programată inițial pentru sfârșitul lunii martie, a fost amânată din cauza pandemiei de coronavirus, iar apoi reprogramată pentru 12 mai. Iar între timp au apărut noi date. Potrivit unei relatări apărute în Neue Zürcher Zeitung, reprezentanții afacerii familiale a lui Trump, Organizația Trump, ar fi apelat la Deutsche Bank pentru a discuta amânarea plăților, cel puțin pentru unele dintre împrumuturi.

Acest demers a condus la „serioase îngrijorări”, privind influența financiară a Deutsche Bank asupra președintelui și familiei sale. Faptul că firma de casă a lui Trump solicită favoruri băncii, în mijlocul unei crize economice severe, „ridică întrebarea dacă Deutsche Bank tratează Organizația Trump mai bine decât alte companii, aflate într-o situație similară”, au scris senatorii democrați.

Aceștia se mai tem că administrația americană ar putea interveni favorabil în reglementarea bancară, dacă Deutsche Bank răspunde pozitiv la solicitarea Organizației Trump, sau „va pedepsi” banca, dacă aceasta nu va da curs cerințelor sale. Organizația Trump deține mai multe hoteluri și cluburi de golf care sunt închise din cauza crizei Corona. Afacerea familiei este condusă de fiii lui Trump, Eric și Donald junior.

  • O relație win-win

Donald Trump a fost în afaceri cu Deutsche Bank din 1998, inițial cu departamentul imobiliar, iar apoi cu consilierii de avere privată. A primit un împrumut inițial de 425 de milioane de dolari, pentru două proiecte imobiliare în New York. La acea vreme, Trump era un om de afaceri „strâmtorat”: marele său proiect de hoteluri și cazinouri din Atlantic City eșuase, iar băncile nu mai doreau să-i acorde împrumuturi. Cu excepția uneia.

Afacerile cu Trump -care erau considerate prea riscante, pentru mulți concurenți ai Deutsche Bank-, s-au petrecut într-o fază în care banca germană dorea să devină un jucător global important. Prin urmare, aceasta a intrat în forță pe piața americană, în căutarea unor clienți „grași”, dar asumându-și riscuri.

Au urmat numeroase împrumuturi, chiar dacă angajații băncii știau că Trump își umflă artificial datele despre avere și nu returnează împrumuturile la timp. La un moment dat însă, s-a ajuns chiar la proces, din cauza unui împrumut.

În 2005, Trump a primit un împrumut de 640 milioane dolari pentru proiectul Trump International Hotel & Tower din Chicago. Când criza financiară s-a declanșat, în 2008, Trump mai datora jumătate din împrumut, dar în loc să plătească, a dat în judecată Deutsche Bank. El a acuzat-o că a contribuit la criza financiară și a cerut o despăgubire de trei miliarde de dolari.

La rândul său, banca a dat în judecată pentru 40 de milioane de dolari din activele lui Trump, pe care acesta le folosise pentru a asigura împrumutul. Rezultatul final a fost o soluționare care i-a acordat lui Trump doi ani, pentru a plăti băncii acele 40 de milioane.

Atunci situația a devenit și mai bizară, deoarece debitorul Trump a primit acești bani din nou de la Deutsche Bank, însă de la un alt departament. În timp ce numele Trump părea spoliat la departamentul imobiliar, au intervenit consilierii pentru administrarea averii private.

Acolo i s-au acordat și împrumuturi pentru a cumpăra clubul de golf Doral, din Miami, și pentru a converti un vechi birou poștal într-un hotel din capitala Washington. Hotelul, care a fost deschis cu puțin înainte de alegerile din 2016, se află în centrul conflictului de interese al lui Trump, acolo fiind găzduiți numeroși diplomați și lobby-iști cu interese la noul președinte al SUA.

  • Traseul rusesc și clemența germană

Acordurile cu Trump sunt de mult timp o povară pentru Deutsche Bank, în Statele Unite. Anchetatorii și adversarii politici ai lui Trump se concentrează asupra lor, iar una dintre suspiciuni este deosebit de delicată: banca a fost condamnată pentru spălare de bani ai oligarhilor ruși. Democrații cred că președintele și ginerele lui, Jared Kushner, ar fi putut fi implicați în această spălare de bani.

Cu toate acestea, dovada concretă nu a fost furnizată, până acum. Pentru a clarifica „traseul rusesc”, Comitetul pentru Finanțe al Camerei Reprezentanților și Comitetul Serviciului Secret american solicită documente de la Deutsche Bank. Însă dincolo de acest obiectiv punctual, problema de principiu, care se pune, este despre cum ar trebui să se ocupe o bancă străină, de un debitor care deține cel mai puternic mandat politic din lume.

Potrivit informațiilor apărute în presă, în criza cauzată de pandemia Covid-19, Organizația Trump, condusă acum de fiii lui Donald Trump, a cerut deja băncii o discuție informală, despre cum și-ar putea suspenda sau amâna datoriile bancare și plățile către furnizori. Democrații americani au reacționat imediat, solicitând Deutsche Bank noi informații.

Multe vor depinde de verdictul judecătorilor de la Curtea Supremă a SUA, atât pentru Trump, cât și pentru bancă. Observatorii așteaptă un verdict înainte de vacanța de vară. Așadar, este posibil că Deutsche Bank să fie nevoită să furnizeze informații despre finanțele și afacerile lui Trump, înainte de alegerile prezidențiale din noiembrie. Însă majoritatea de la Curtea Supremă este conservatoare, iar Trump însuși a numit doi dintre cei nouă judecători.

  • Scurtă istorie a companiei

Elizabeth Trump & Son a fost fondată în 1925 de Elizabeth Christ Trump, a cărei conducere a preluat-o curând fiul ei minor, Fred C. Trump, pe care l-a îndrumat până în 1929. Datorită crizei economice, Fred Trump a fost nevoit să suspende temporar această afacere, până când a revenit în afaceri, în 1934, prin preluarea insolventei firme J. Lehrenkrauss Corporation. El a găsit fonduri pentru noua companie, utilizând subvenții guvernamentale, ca parte a New Deal, și a construit pe scară largă case unifamiliale, în districtul Brooklyn din New York.

Când Statele Unite au intrat în al Doilea Război Mondial, în 1941, subvențiile pentru locuințe în New York au încetat, iar Fred Trump și-a mutat operațiunile în Norfolk, Virginia, principala bază a Marinei SUA, pe coasta de est. Profitând de măsuri de sprijin generoase, a construit 1.360 de imobile cu până la 20 de apartamente în trei ani, pe care nu le-a vândut ca înainte, ci le-a închiriat profitabil, din cauza cererii mari. Din 1947, el a construit din nou, pe scară largă, în Brooklyn și din nou cu finanțare de la stat.

Fiul lui Fred Trump, Donald, a intrat oficial în afacerea familiei în 1968 și a preluat conducerea în 1971. El a redenumit-o The Trump Organization. După alegerea sa ca președinte al Statelor Unite, Donald Trump a predat conducerea fiilor săi, Eric și Donald junior, pe 11 ianuarie 2017, rămânand însă proprietarul companiei.

Activitatea principală a acesteia este în domeniul imobiliar, prin Trump Real Estate, care gestionează proprietățile de lux ale Organizației Trump, răspândite pe tot globul. Clădirile binecunoscute ale Trump Real Estate includ 40 Wall Street, Tower Trump din New York, Trump International Hotel and Tower din Vancouver, Trump International Hotel and Tower din New York și Trump World Tower.

Trump Real Estate include, de asemenea, podgoria Trump Vineyard Estates, de lângă Charlottesville (aprox. 810 ha). Trump International Realty este o companie imobiliară specializată în imobile de lux.

Un alt domeniu important de activitate este în hotelărie. Începând cu luna mai 2016, 15 hoteluri de lux sunt operate în întreaga lume sub brandul Trump Hotel. Trump Golf operează 22 de terenuri de golf, șapte în Statele Unite, 15 în Irlanda, Scoția și Emiratele Arabe Unite.

Mulți antreprenori plătesc redevențe pentru utilizarea numelui Trump. Trump Entertainment deține, printre altele, licențele pentru seria The Apprentice și Trump Model Management. În activitatea comercială, costume, apă minerală și parfumuri sunt vândute sub brandul Trump. Un brand comercial sistat este Trump Vodka. Sistată a fost și construcția Universității Trump.

În anii '70, Organizația Trump a fost acuzată de Departamentul pentru Drepturile Civile al Departamentului de Justiție al SUA că a refuzat să închirieze apartamente persoanelor de culoare. De atunci, s-a scurs ceva timp. Însă iată că, în plină campanie electorală pentru un nou mandat de președinte de stat, atât problema rasială, cât și „concubinajul” cu banca germană, îl lovesc pe Trump ca un bumerang.