Statuia lui Edward Colston ce a fost dărâmată duminică de pe soclul ei și împinsă în apă de protestatari provoacă de multă vreme dispute în Bristol, scrie Guardian.
Statuia de bronz de 5,5 metri înălțime este pe bulevardul Colston din 1995, ca omagiu pentru activitatea sa filantropică, acest bulevard fiind realizat chiar de Colston după ce și-a vândut participația la compania implicată în traficarea a zeci de mii de sclavi.
Printre activitățile sale în beneficiul orașului se numără finanțarea de școli, case sociale și biserici. Deși Colston s-a născut în Bristol, în 1636, el nu a trăit aici ca adult. Toată activitatea sa legată de traficul de sclavi a fost desfășurată în Londra.
Colston și-a petrecut copilăria într-o familie de comercianți bogați din Bristol, apoi plecând la studii în Londra, unde a devenit un negustor de succes cu textile și lână.
În 1680 el s-a alăturat Companiei Africane Regale (RAC) ce avea monopol asupra traficului cu sclavi în Africa de West. Compania era condusă formal de fratele Regelui Charles al II-lea, frate care, ulterior, a urcat pe tron ca James al II-lea.
Compania își marca sclavii – inclusiv femeile și copii – toți având pe piept însemnate cu fierul roșu inițialele RAC.
Se apreciază că aceasta a vândut aproximativ 100.000 de africani în Caraibe și în Americi, între 1672 și 1689. Colston și-a făcut cea mai mare parte a averii cu ajutorul companiei, iar apoi a trecut la activități bancare.
El și-a vândut acțiunile la Companis Africană Regală către Prințul William în 1689, după ce acesta din urmă a orchestrat Revoluția Glorioasă și a luat puterea de la James al II-lea.
Apoi, Colston a început să-și dezvolte o reputație de filantrop ce donează către cauze caritabile precum școli și spitale din Bristol și Londra. A fost pentru scurt timp parlamentar de Bristol, înainte să moară, în 1721. Este înmormântat în Biserica Tuturor Sfinților din Bristol.
Activitatea sa filantropică a făcut ca numele Colston să fie prezent în tot Bristolul. În afară de statuie, cu numele său mai sunt o școală, o sală de concerte, o clădire de birouri, o stradă și un bulevard.
Mai mulți activiști argumentează de ani de zile că legăturile sale cu sclavia înseamnă că este nevoie de reanalizarea contribuției pe care a adus-o orașului. În 2018 s-a decis schimbarea plăcii de pe statuie pentru a fi menționate și activitățile sale de trafic cu sclavi, dar nu s-a ajuns la un consens în privința formulării textului.
O petiție care a strâns mii de semnături în ultima săptămână spune că el ”nu-și are locul” în oraș: ”Deși istoria nu trebuie uitată, acești oameni care au beneficiat de sclavia persoanelor nu merită onoarea unei statui. Așa ceva trebuie rezervat celor care aduc schimbări pozitive și luptă pentru pace, egalitate și unitate socială”.
Muzeul Bristol explică, pe pagina de internet a instituției, că statuia a rămas în oraș pentru că ”din câte știm, Colston nu a făcut niciodată, pe cont propriu, trafic cu sclavi”. Totuși, Muzeul Bristol adaugă că, ”ceea ce știm este că a fost un membru activ al consiliului de conducere al RAC, ce a făcut comerț cu sclavi africani timp de 11 ani”.
0
9
