Uniunea Europeană nu își va schimba direcția odată cu fondul "Next Generation EU", cel puțin nu pentru moment. Liniile directoare ale propunerii făcute de Ursula von der Leyen și de Comisia Europeană vorbesc despre un plan cu siguranță ambițios, în valoare totală de 750 de miliarde de euro, și dacă ar fi respins rapid, ar fi o dovadă de lipsă de generozitate sau ar fi un act josnic. Un plan, însă, care va trebui să se înfrunte cu realitatea faptelor: spre nemulțumirea celor mai entuziaști pro-europeni, miliardele planului NextGen nu vor fi disponibile pe termen scurt, ba chiar "fizionomia" definitivă a fondului este departe de a fi conturată concret, scrie Il Giornale, potrivit Rador.
Națiunea care trebuie supravegheată cu mare atenție rămâne Olanda lui Mark Rutte, liderul partidului european al "șoimilor" rigurozității. Haga a definit de la început ineficientă ideea unui Fond de Redresare, care să conțină instrumente de mutualizare a datoriilor și își propune să lupte profitând de fereastra de lungă durată oferită de amânarea pentru 2021 a intrării în vigoare a oricărei măsuri legate de Next Generation, care va fi ancorată la bugetul multianual.
"Pozițiile sunt departe și acesta este un dosar care necesită unanimitate, astfel încât negocierile vor necesita timp. Este dificil să credem că această propunere va fi rezultatul final al acelor negocieri", a fost prima reacție la propunerea Comisiei Europene pentru redresarea economică a surselor diplomatice olandeze intervievate de Agenția ANSA.
Angela Merkel și Germania au propus o prelungire a timpilor pentru a putea negocia un fond de redresare cât mai funcțional posibil pentru interesele germane, iar Haga, care a avut unele dezacorduri cu Berlinul în ultimele săptămâni cu privire la deschiderea aderării la ideologia riguroasă, vrea să profite.
Acum ies la iveală divergențele în marea strategie dintre națiunea conducătoare a austerității, Germania, și frontul "Noii Ligii Hanseatice", condusă de Olanda și alcătuită din țările scandinave și, cea mai recentă intrare, Austria. Acest grup dorește minimul gradient de acțiune comună în Uniunea Europeană, centrat pe apărarea unei Europe bazată pe liberul schimb, "deregulation" și continua concurență fiscală și financiară.
Berlinul, în schimb, interpretează un "mercantilism" bazat mai mult pe rigurozitatea finanțelor publice, dar are nevoie de o Europă care să știe să rămână integră ca piață pentru deblocarea mărfurilor sale și pentru stabilitatea sistemului său.
În acest context, Next Generation intervine ca un factor de divizare: Germania vede în aceasta un sprijin util pentru planurile sale de investiții strategice; Olanda, în schimb, un câștig suplimentar la finanțele sale publice în favoarea țărilor din sudul Europei, care vor fi principalii beneficiari ai fondului brut pentru contribuțiile solicitate.
Nu întâmplător, în ultimele zile, Olanda, Suedia, Danemarca și Austria au propus manifestul lor economic pentru fondul european, urmărind cu tărie să sublinieze preferința lor pentru împrumuturile puternic condiționate, suportate de Statele primitoare spre deosebire de mecanismul subvențiilor nerambursabile acoperite de datoria comună. Documentul, o alternativă la planul Merkel-Macron, este considerat a fi vârful de lance pentru propunerile lor în negocierile care se anunță aprinse.
Vor fi interminabile lunile care pregătesc intrarea în vigoare a Fondului de Relansare: luni de derapaje tactice, în care cei mai experimentați doi lideri din Uniunea Europeană, Angela Merkel și Mark Rutte, vor fi despărțiți de pozițiile de pornire. Obiectiv, cei mai buni negociatori din comunitatea europeană: există toate premisele pentru o luptă de poziție, din care planul Next Generation ar putea ieși puternic afectat în comparație cu propunerea Comisiei Europene.
