„Numerarul este rege” a fost pentru mult timp deviza consumatorilor germani și a proprietarilor de mici afaceri. Dar COVID-19 aduce schimbări rapide, relatează BBC.
Deși cunoscută pentru inovațiile sale tehnologice, nu este ieșit din comun pentru cei care vizitează pentru prima oară Germania să fie luați prin surprindere de cafenelele sau micile afaceri care acceptă doar numerar.
Chiar dacă plățile online și prin telefonul mobil au crescut în ultimii ani, pentru mulți patroni și consumatori germani numerarul este rege.
Acest lucru este cu atât mai întâlnit în localuri mici, precum magazinul de la colț sau restaurantul cartierului. Este un obicei înrădăcinat într-o cultură cumpătată cu o preferință pentru cheltuirea tangibilă a banilor.
Însă de la începutul pandemiei cauzate de noul coronavirus, plățile în numerar au fost pentru prima oară descurajate activ în Germania.
Pentru mulți germani folosirea numerarului nu este doar o preferință personală ci o valoare culturală cu care au crescut și strâns legată de o valoare națională veche de secole.
Numerarul ca valoare națională
Preferința îndelungată pentru numerar „se bazează pe o opțiune pentru concret versus abstract”, susține istoricul german Robert Muschalla.
Potrivit acestuia ideea a apărut la sfârșitul secolului XVIII când germanii au fost învățați să pună accentul pe un rezultat tangibil al muncii lor în locul unor forme mai abstracte de plată, precum cecurile. Un secol mai târziu, odată cu creșterea tensiunilor între muncitori și patroni, încurajarea economisirii a fost văzută drept o modalitate de a reduce tensiunile din fabrici.
„Deviza era: Cei care muncesc mult și economisesc, având ceva de pierdut, nu pornesc o revoluție”, afirmă istoricul german.
Cumpătarea a continuat și în perioadele de turbulențe economice după și între cele două războaie mondiale. După al Doilea Război Mondial băncile de economii s-au opus introducerii creditelor de consum, temându-se că vor dăuna culturii de economisire.
Această mentalitate nu a dispărut: „plata cu cardul” în Germania încă înseamnă preponderent cu cardul de debit iar cardurile de credit de regulă nu acumulează datorii pe termen lung ci deduc suma dintr-un cont bancar al clientului la începutul lunii viitoare.
Un peisaj în schimbare
Însă în ultimii ani tendințele privind metodele de plată au evoluat. Un studiu încă în derulare al Bundesbank descoperea în 2017 o schimbare lentă dar constantă a preferințelor dar arăta că 88% din germani încă doreau să plătească în numerar și în viitor.
De abia în 2018 plățile cu cardul în magazine au depășit cele în numerar pentru prima oară, cu o fracțiune de procent: 48,6% versus 48,3%, potrivit EHI Retail Institute din Koln. Însă numerarul a fost folosit în 76% din vânzările cu amănuntul, încă dominând cumpărăturile mici.
„În Germania vizitele la restaurant și alimentele sunt plătite în numerar de două ori mai mult decât media europeană”, a declarat consultantul Holger Sachse de la Boston Consulting Group pentru The Local în 2018.
Germanii tineri, în special, caută alternative de plată însă există temeri că tranziția spre o cultură fără numerar ar aliena atât generațiile mai vechi cât și persoanele cu venituri reduse. Mulți arată înspre temerile persistente privind respectarea vieții private.
„Germanii mai în vârstă încă își amintesc încă foarte bine perioada în care erau urmăriți de stat. Din acest motiv mulți germani continuă să își protejeze cu îndârjire datele personale și sunt mai puțin încrezători în soluții tech decât alți europeni”, afirmă Georg Hauer, manager general pentru regiunea Germania-Austria-Elveția la N26, un start-up de online banking cu sediul în Berlin.
COVID-19 și tranziția culturală către carduri
Însă de când pandemia cauzată de noul coronavirus a început să se răspândească în jurul lumii încrederea germanilor în numerar a fost bulversată. În doar câteva săptămâni numerarul a ajuns în multe locuri de la metoda de plată așteptată la stigmatizare sau interzicere cu totul.
„Pentru prima oară cei mai mari retaileri din Germani au început toți să promoveze activ folosirea metodelor de plată contactless”, afirmă Georg Hauer, adăugând că „de la magazinele alimentare la benzinării, marii comercianți au încurajat germanii să își schimbe comportamentul”.
Însă și comercianții mai mici, care obișnuiau să accepte doar numerar, și-au modificat obiceiurile: „nu doar că majoritatea au început să accepte plăți cu cardul, dar o parte din ei acum acceptă doar acest tip de plată, în special în Berlin”, spune Hauer.
Un sondaj al Bundesbank arată măsura în care pandemia a modificat preferințele de plată ale germanilor. La sfârșitul lunii aprilie 43% din cei chestionați au spus că și-au modificat comportamentul de consum, comparativ cu 25% la începutul lunii, iar 68% din aceștia au declarat că este mai probabil ca acum să efectueze plăți cu cardul.
Post-COVID: Înapoi la numerar?
Este greu de crezut că numerarul va reuși să își recâștige tronul în viața consumatorilor germani, notează BBC.
În viziunea lui Hauer pandemia a oferit un imbold pentru care societatea era pregătită: „tot ce s-a întâmplat a ajutat la determinarea unei schimbări în comportament - viteza și amploarea schimbării ne arată că nu a fost dificil de făcut dar oamenii au nevoie uneori de un motiv puternic pentru a-și schimba obiceiurile”.
Sami Gottschalk, proprietarul unui salon în cartierul alternativ Kreuzberg din Berlin, care nu a acceptat niciodată plăți cu cardul spune că va rămâne la numerar pentru moment, păstrând dezinfectantul lângă casa de marcat. Dar și el vede schimbări: „nu cred că oamenii se vor întoarce în mod real la plata cu numerar atât de des ca înainte”, spune acesta.
„Este adevărat că din moment ce oamenii au început să facă plăți cu cardul din ce în ce mai mult ar trebui să ținem cont de acest lucru în viitor și nu cred că vom putea continua să folosim doar cash”, afirmă Gottschalk.
Citește și:
9
4
