Diplomații chinezi au terminat-o cu diplomația. Aflați într-o misiune de contracarare a acuzațiilor occidentale că noul coronavirus își are originea în țara lor, emisarii Beijingului au schimbat, în ultimele două luni, amabilitatea cu intimidarea, scrie Financial Times.
Susținând că pensionarii din azilele franceze au fost lăsați să moară, amenințând cu boicotarea produselor australiene dacă guvernul de la Canberra investighează apariția Covid-19, presând guverne – de la Praga la Wellington – pentru a primi laude în schimbul livrărilor de măști și răspândind pe rețelele sociale teorii ale conspirației că SUA a creat pandemia pentru a face rău Chinei, Beijingul s-a aruncat într-o luptă furibundă pentru controlul percepției acestei pandemii.
Versiunea 2.0 a atitudinii de după criza din 2008
Diplomații chinezi supranumiți ”Lupii Războinici” (nume inspirat de o serie de filme în care luptători din forțele speciale chineze înving mercenari ai Occidentului) au început să acționeze încă de acum trei ani. Apariția noului virus, însă, le-a adus tacticile belicoase în centrul politicii externe a Chinei.
Analiștii chinezi și occidentali spun că văzând că Europa și SUA se chinuie să controleze epidemia, Beijingul s-a convins că va eclipsa Statele Unite ca putere mondială.
”Avem parte de versiunea 2.0 a atitudinii pe care Beijingul a arătat-o după criza financiară globală din 2008”, spune Jude Blanchette, expert în China la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS), un think-tank din SUA.
”Este rezultatul convingerii că puterea lor este în creștere, iar cea a Occidentului în declin”, a explicat expertul. Campania este motivată și de frustrarea că eforturile de construire a ceea ce China numește ”putere discursivă” pe scena internațională au avut un efect minim.
”Acum, mentalitatea este de a-i obliga pe ceilalți să respecte interesele Chinei”
Chiar și după mai mult de un deceniu de încercări de a contracara percepția negativă față de China, ”Occidentul tot face jocurile”, scrie Nadege Rolland, analist la Biroul Național pentru Cercetări Asiatice, într-un raport recent.
Deși Blanchette prognozează că Beijingul își va ajusta abordarea în săptămânile următoare, după ce ofensiva diplomatică agresivă în privința virusului a stârnit reacții ferme, alți experți în politică externă consideră că implicațiile sunt mai mari.
Ei apreciază că tentativele Chinei din ultimul deceniu de a se înțelege amiabil cu Occidentul s-au terminat.
”Acum, mentalitatea este de a-i obliga pe ceilalți să respecte interesele Chinei deoarece cooperarea este considerată tot mai puțin eficientă”, spune Zhao Tong, cercetător la Centrul Carnegie-Tsinghua pentru Politici Globale din Beijing, un parteneriat între think-tankul american cu una dintre cele mai importante universități din lume.
Zhao consideră că schimbarea de tactică este ”un proces de accelerare” impulsionat de ambițiile președintelui Xi Jinping și de ostilitatea SUA contra Chinei.
Xi: Nu creăm nicio problemă, așa că de ce vă plângeți?
Această schimbare era așteptată de ceva vreme. Încă din 2009, Xi, atunci vicepreședinte, dezvăluia profunda sa antipatie față de vestici: ”Unii străini, sătui, nu au altceva mai bun de făcut decât să ne arate cu degetul. Noi nu exportăm revoluții, sărăcie și foamete, nu creăm nicio problemă, așa că de ce vă plângeți?”
Deși străinii care au de-a face cu China s-au obișnuit ca oficialii Beijingului să se plângă în acest mod, în discuții private, de mulți ani, această atitudine a devenit mai proeminentă de când Xi a preluat puterea, în 2012. El a renunțat la tactica de politică externă care prevedea că China trebuie să-și ascundă puterea.
Potrivit lui Zhao, politica Washingtonului față de China a contribuit la schimbare: ”Începând cu
Alți experți spun că aceste îngrijorări s-au amplificat odată ce Administrația Trump a început să considere China drept adversar în documente interne de securitate.
Diplomat german: Vorbesc cu noi de parcă am fi o țară mică, slabă
După ce criticile internaționale s-au intensificat din cauza taberelor de reeducare ale Partidului Comunist din Xinjiang și a gestionării protestelor din Hong Kong, Beijingul a făcut apel la ”spiritul de luptă” al poporului chinez. Iar acest apel a fost transmis și diplomaților de ministrul de externe Wang Yi.
Deși sentimentul de rivalitate cel mai puternic este față de SUA, cele mai multe efecte ale crizei coronavirusului din acest plan s-au simțit în Europa.
”Au început să vorbească cu noi pe un ton pe care, în trecut, l-ar fi folosit doar față de țări considerate mici, sau slabe”, spune un diplomat german.
Mareike Ohlberg, cercetătoare la German Marshal Fund, specializată în campaniile chineze de imagine din Europa a spus: ”În trecut, față de noi, subliniau aspectele pe termen lung, pozitive, constructive. Este pentru prima oară când vedem mesaje destructive pe scară largă contra Europei”.
13
18
